sâmbătă , 25 noiembrie 2017
Home » Opinii » România şi familia tradiţională
România şi familia tradiţională

România şi familia tradiţională

Referendumul propus de Coaliţia pentru Familie şi Biserica Ortodoxă de schimbare a unui articol din Constituţie care să prevadă că familia se întemeiază doar între un bărbat şi o femeie a ajuns iar în centrul atenţiei opiniei publice. Asta după ce, în această săptămână, Camera Deputaţilor a admis proiectul de referendum a Coaliţiei pentru Familie.

Totul a început la sfârşitul anului 2015, când fostul arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei, actualmente mitropolit al Banatului, în cadrul unei predici, a făcut apel ca iniţiativa celor de la Coaliţia pentru Familie să fie sprijinită de cât mai mulţi creştini. „Este o iniţiativă civică pe care fraţii noştri care iubesc familia creştină ar dori să le-o prezinte celor care conduc destinele acestui neam şi să scrie acolo în Constituţie că familia creştină are la bază codul familiei din Sfânta Scriptură – familia este tocmită după rânduiala lui Dumnezeu – bărbat şi femeie”, spunea PS Ioan Selejan.

Imediat după acea predică a început o campanie activă de strângere de semnături şi, având binecuvântarea Bisericii, nu a fost greu de strâns câteva milioane în doar câteva luni. Având, astfel, şi girul poporului, propunerea de schimbare a Constituţiei, prin referendum, a ajuns în Parlament, acolo unde aproape toţi deputaţii au votat pentru realizarea referendumului, nimeni neîntrebându-se cât costă o asemenea acţiune (asta după ce în urmă cu doar câteva luni, când preşedintele ţării vorbea de un referendum în care populaţia să fie întrebată dacă se doreşte sau nu continuarea luptei împotriva corupţiei, mulţi politicieni îl acuzau că risipeşte banii). Dar acest referendum propus de Coaliţia pentru Familie nu va avea numai costuri financiare, ci şi de imagine şi chiar va putea atrage după sine o situaţie care va fi greu de reparat.

Ţinând cont că acţiunea a fost sprijinită foarte mult de către Biserică, tind să cred că miza acestui referendum este aceea de a tăia orice speranţă persoanelor din comunitatea LGBT (lesbian, gay, bisexual, transgender) de a avea o relaţie recunoscută în mod oficial de către statul român. Mai ales că tot ÎPS Ioan Selejan afirma atunci că acţiunea trebuie sprijinită şi pentru că Grecia (tot o ţară ortodoxă) legiferase parteneriatele civile între persoanele de acelaşi sex, ceea ce ar reprezenta un pericol.

Dacă referendumul se va organiza şi dacă va trece, atunci detrimentul de imagine pentru România, ca ţară, va fi destul de mare, deja ambasade europene emiţând comunicate în această privinţă. Apoi am fi, probabil, singura ţară din Uniunea Europeană care va reuşi să îngrădească prin Constituţie drepturile unor persoane pe motiv de orientare sexuală.

∗∗∗

Înainte ca cei care sprijină această iniţiativă şi se bat cu pumnii în piept că sunt mari creştini şi că apără valorile familiei tradiţionale, probabil ar trebui să aibă în vedere şi alte aspecte, atât din propria ogradă, cât şi de peste gard.

Astfel mi-ar fi plăcut ca această Coaliţie pentru Familie, în loc să strângă semnături pentru un referendum, s-ar fi ocupat să schimbe următoarele cifre legate de …familia tradiţională: „Ştiaţi că în 2015, în România, s-au născut 12.653 de copii cu tată necunoscut, iar între 2005 şi 2015 s-au născut 162.662 de copii cu tată necunoscut? (…)” (cifrele din citat sunt preluate de la Institutul Naţional de Statistică).

Apoi, Coaliţia pentru Familie nu ar trebui să uite că în „familia tradiţională”, de multe ori, încă se mai practică bătaia ca măsură de educare.

De asemenea, ar fi trebuit să ia atitudine împotriva acelor „familii tradiţionale” în care alcoolul decide totul, iar copiii, făcuţi pe bandă rulantă doar pentru a încasa un ban de la stat, sunt condamnaţi la un trai fără speranţe încă de la naştere.

Cei care susţin iniţiativa de referendum îşi fac cruci şi se întreabă cum şi de ce două persoane de acelaşi sex să aibă posibilitatea de a adopta un copil. Dacă aş avea de ales între o familie de gay sau între a lăsa copilul într-un orfelinat din România sau în cadrul unei „familii tradiţionale” întemeiate între un bărbat şi femeie (alcoolici), oricând aş avea încredere mai mare în prima variantă.

Să nu uităm nici faptul că ţări dezvoltate au avut ori au înalţi demnitari cu o orientare sexuală diferită.

În final, pun două întrebări: oare de ce toate ţările vest-europene dezvoltate economic au trecut demult peste această problemă, toate având legalizate, într-o formă sau alta, relaţiile între persoane de acelaşi sex, iar ţările aflate cu 1-2 paşi în urmă încă se cramponează în asemenea mentalităţi? Dorim să ne apropiem de vârful Europei şi ca mod de gândire, nu doar financiar, sau luăm modele de trai din ţările asiatice, acolo unde religia încă dictează reguli precise de trai şi limitează drastic anumite drepturi ale omului?

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

2 comments

  1. Şi eu care credeam că Informaţia Harghitei e un ziar creştin…câte fonduri aţi primit de la distinşii domni şi doamne pe care le apăraţi în acest articol? Cei care au semnat nu au făcut altceva decât să se folosească de un drept constituţional, strângând semnături şi cerând organizarea unui referendum pe această temă. Ştiu că multora le e frică de un astfel de referendum, dar asta e…fiecare are dreptul să strângă semnături pentru un astfel de demers.

  2. Domnule Câmpean, dacă Dumnezeu voia ca familia să fie compusă din doi sau mai mulți indivizi de același sex, nu făcea numai pe Adam și Eva! Făcea doi Adami sau două Eve! Iar d-ta nu mai ajungeai să scrii acest text. D-ta ai văzut, cumva, cum fac sex doi tauri? Ei bine, când o să vezi, o să te miri și o să scrii un alt articol! Aștept textul.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*