Rectificare bugetară de 42 de milioane de lei pentru Harghita, la finalul anului 2019 | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 26 octombrie 2021
Home » Societate » Rectificare bugetară de 42 de milioane de lei pentru Harghita, la finalul anului 2019
Rectificare bugetară de 42 de milioane de lei pentru Harghita, la finalul anului 2019

Rectificare bugetară de 42 de milioane de lei pentru Harghita, la finalul anului 2019

Rectificarea bugetară în interesul autorităţilor publice locale şi pregătirea bugetului de stat pentru 2020 au fost două elemente importante din cele care au făcut obiectul negocierilor echipei desemnată şi coordonată de preşedintele Kelemen Hunor, cu Ludovic Orban, în schimbul susţinerii Guvernului, negocieri „intense şi fructuoase, pozitive din punctul de vedere al UDMR”, conform senatorului unional Tánczos Barna. „Bugetul anului 2019, cu acele cheltuieli de natură socială care au fost transferate ca povară în sarcina autorităţilor publice locale, a creat dezechilibre şi (…) foarte multe dintre ele ar fi încheiat cu minus din punct de vedere bugetar anul 2019”, a explicat Tánczos, miercuri, în cadrul primei conferinţe de presă din acest an susţinută la Miercurea Ciuc, alături de liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor, Korodi Attila.

Prin cele două Hotărâri de Guvern care prevăd alocarea de resurse suplimentare autorităţilor publice locale, judeţul Harghita a beneficiat la finele lui 2019 de o susţinere de peste 42 de milioane de lei pentru rezolvarea problemelor de natură socială şi pentru acoperirea cofinanţărilor în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală şi al programelor europene.

38 de milioane de lei din bugetul de stat pe anul în curs pentru trei spitale din judeţ

Parlamentarii Korodi Attila şi Tánczos Barna au anunţat că în acest an, spitalele din Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc şi Gheorgheni vor primi fonduri în valoare totală de 38 de milioane de lei pentru derularea şi continuarea proiectelor.

Cea mai mare parte din această sumă – 25 de milioane de lei – îi revine Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) din Miercurea Ciuc, pentru continuarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii, „de la Heliport până la terminarea blocului operator”, dar şi pentru începerea unor noi investiţii în echipamente.

„Anul trecut, mai mult de 23 de milioane de lei au intrat în echipamente, aparate medicale, un plus care a adus capacitatea de a oferi servicii sanitare foarte ridicate în comparaţie cu alte oraşe şi municipii. (…) Suntem la 100-150 de kilometri de marile centre, care ne blochează, şi multe intervenţii trebuie făcute la nivel local, pentru că altfel logistica sanitară nu are cum să rezolve situaţii de criză. Investiţiile vor merge pe echipamente, pe lângă cele 23 de milioane vin şi echipamente direct din programul naţional, cum ar fi un CT, un RMN, care anul trecut au primit linie şi echipament şi acum se finalizează, ca să fie puse în funcţiune”, a detaliat Korodi.

Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc va beneficia, anul acesta, de 10 milioane de lei din bugetul statului pentru derularea mai multor proiecte, cel mai „ambiţios” fiind, potrivit senatorului Tánczos, înfiinţarea unui centru de radioterapie oncologică la Spitalul din Cristuru Secuiesc, care aparţine de cel din Odorhei. Spitalului Municipal Gheorgheni i se vor aloca trei milioane de lei pentru reparaţii capitale şi achiziţii de echipamente.

Întrebaţi de ce pentru Spitalul Municipal Topliţa nu este prevăzut niciun leu în bugetul de stat, cei doi parlamentari au declarat că nu au date şi statistici despre investiţiile de acolo, dar sunt încredinţaţi că această instituţie medicală „a avut finanţări de la Minister anii trecuţi în mod regulat, direct pe proceduri interne ale Ministerului (Sănătăţii – n.a.)”.

În legătură cu alocările bugetare, Tánczos Barna a arătat că în 2020 judeţul Harghita are la dispoziţie un buget de aproximativ 27 de milioane de lei pentru dezvoltarea autorităţilor publice locale (primării), precum şi un fond de 3% din impozitul pe venit la dispoziţia municipalităţilor care finanţează instituţii culturale precum teatre, opere şi filarmonici strict din bugetul propriu, procent care figurează în bugetul de stat şi care a fost înfiinţat la propunerea UDMR.

Bugetul Consiliul Judeţean Harghita, asigurat prin alocarea resurselor din impozitul pe venit şi din echilibrările din TVA, va fi mai mic decât anul trecut, a precizat senatorul Tánczos, dar „cele 38 de milioane, sumă prevăzută în buget pentru cele 3 spitale (SJU din Miercurea Ciuc, Spitalul Municipal Odorheiu Secuiesc şi Spitalul Municipal Gheorgheni – n.a.) compensează în mare măsură pierderile de fonduri generate de noua formulă”, a conchis parlamentarul UDMR.

„Suntem pentru (alegerile – n.a.) anticipate; dacă depinde de UDMR, UDMR va spune DA!”

Deputatul Korodi Attila a declarat că UDMR este în favoarea organizării alegerilor anticipate, pentru ca România să aibă un guvern mult mai stabil din punct de vedere al susţinerii parlamentare. În opinia sa, şansele ca acestea să aibă loc au crescut. „Toamna trecută, datele arătau că nu există nicio şansă să fie anticipate. Acum, mult mai mulţi parlamentari cred că este important pasul acesta, deoarece, cu un Parlament atât de sfărâmiţat, greu pot fi duse decizii importante prin Parlament. Se poate face, dar, deja prin mecanismele care au fost uzate de asumarea răspunderii pe foarte multe teme, cred că mai degrabă suferă democraţia decât să putem spune că se bifează decizii importante pentru funcţionarea statului. Aşa că suntem pentru anticipate. Desigur, nu e uşor de ajuns la anticipate, dar dacă depinde de UDMR, UDMR va spune DA. Noi vrem anticipate, vrem ca în jurul alegerilor locale, nu în aceeaşi zi – Curtea Constituţională nu permite – dar în jurul alegerilor locale să se bifeze şi acest pas. Şi atunci, din vară, România să aibă un guvern mult mai stabil din punct de vedere al susţinerii parlamentare”, a detaliat reprezentantul Uniunii.

Potrivit sursei citate, UDMR a ajuns la această concluzie în urma unei analize pe care a efectuat-o în luna decembrie, după ce PNL a apelat la procedura asumării răspunderii în Parlament pentru mai multe proiecte legislative. „Da, suntem pregătiţi, pentru că noi, reprezentând o comunitate etnică, efectiv nu funcţionăm ca un partid politic, avem altă relaţie cu comunitatea maghiară decât poate să aibă un partid politic clasic şi suntem pregătiţi să participăm oricând la alegeri care sunt la termen sau înainte de termen. Nu a fost nicio înţelegere cu PNL, pentru că noi orice decidem, spunem şi public”, a încheiat deputatul Korodi Attila.

Korodi Attila despre proiectul privind autonomia ţinutului secuiesc: „Nu ne aşteptăm ca Parlamentul să-l accepte (…), dar de dezbatere avem nevoie”

Propunerea legislativă pentru recunoaşterea autonomiei a aşa-zisului „ţinut secuiesc”, depusă luna trecută în Parlament de deputaţii UDMR Kulcsár-Terza József- György şi Biró Zsolt-István, aşa cum este creionată ea în prezent, „nu corespunde cu structurile instituţionale ale administraţiei publice locale”, fiind nevoie şi de modificarea Constituţiei, recunoaşte liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor, Korodi Attila. „Este proiectul de lege care a mai fost dezbătut în Parlament acum doi ani. Consiliul Naţional Secuiesc le-a cerut celor doi colegi să îl depună din nou”, a precizat Korodi. Respingerea acestuia ca neconstituţional de către Legislativ în 2018 nu i-a descurajat pe iniţiatorii, care vor o regiune autonomă, cu personalitate juridică în cadrul României.

„UDMR a spus foarte clar, noi susţinem ca în Parlament să dezbatem această temă, care este importantă, vorbim de instrumente instituţionale care sunt utilizate în Europa pentru a sprijini comunităţile etnice. Desigur, ştim şi problemele pe care le are acest proiect de lege, de aceea noi credem că va fi util din punct de vedere al dezbaterii, dar nu ne aşteptăm ca Parlamentul să accepte. (…) Dar, de dezbatere avem nevoie. Nu sunt teme tabu, sunt teme normale şi ar trebui să avem o dezbatere normală în momentul în care Parlamentul pune pe ordinea de zi, (…) pentru a se conştientiza că există o cerere din partea comunităţii maghiare care, cumva, trebuie conturată şi trebuie avută în vedere pe termen lung” a declarat miercuri, la Miercurea Ciuc, parlamentarul UDMR.

La rândul său, UDMR are propriul proiect privind autonomia teritorială, al cărui punct de plecare îl constituie structura instituţională din Tirolul de Sud, „care poate să fie ajustată şi adusă aproape de structurile administrative actuale”, a arătat Korodi Attila. Proiectul este finalizat şi poate fi consultat pe site-ul Uniunii. „Poate e nevoie ca Constituţia să definească şi regiunea ca structură administrative teritorială. Este pregătit, este un sistem funcţional care poate fi oricând pus în practică, dar noi îl vom depune când această propunere poate fi fezabilă şi din punct de vedere politic, şi din punct de vedere constituţional”, a concluzionat liderul grupului parlamentarilor UDMR din Camera Deputaţilor.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.