Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Preşedintele CJ Harghita: Dacă ursul este o specie protejată, atunci şi Luxemburg să contribuie la despăgubiri, chiar dacă nu are populaţie de urşi
Săptămâna trecută, în cadrul Comitetului European al Regiunilor a fost aprobat un proiect de aviz privind protecţia biodiversităţii şi coexistenţa cu carnivorele mari în Europa. Acesta a fost iniţiat de Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, şi cuprinde recomandări politice, structurate în 46 de puncte.
Ieri, în cadrul unei conferinţe de presă care a fost organizată şi în contextul desfăşurării şedinţei de lucru a Platformei Regionale la sediul Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba a prezentat, pe scurt, câteva informaţii referitoare la propunerile din avizul amintit.
Acesta a amintit faptul că pentru prima dată subiectul carnivorelor mari a fost abordat în cadrul Comitetului Regiunilor în 2018, după ce cu un an înainte a fost organizat un miting de protest în faţa Ministerului Mediului, iar în acea vreme se spunea că Bruxelles-ul nu ne lasă să intervenim în problema urs – om. Aşa s-a ajuns în Comitetul Regiunilor, unde a fost clarificat acest aspect, precum şi alte lucruri.
Cu toate acestea, continua Borboly Csaba, după câţiva ani de la acel moment problema nu a fost rezolvată, din contră, numărul conflictelor dintre urs şi om au crescut, precum şi cel al pagubelor. Iar în toamna trecută, după 3 ani de încercări, a reuşit să promoveze şi să primească susţinerea pentru un nou raport legat de conflictele dintre oameni şi carnivorele mari. Astfel, săptămâna trecută, în cadrul Comitetului European al Regiunilor a fost aprobat proiectul de aviz privind protecţia biodiversităţii şi coexistenţa cu carnivorele mari în Europa.
Din cele 46 de puncte, câte cuprinde acest proiect, Borboly Csaba a prezentat câteva, asupra cărora ne oprim şi noi.
O primă propunere vizează o nouă abordare în ceea ce priveşte declararea speciilor ocrotite sau pe cale de dispariţie. În acest sens, se propune ca situaţia carnivorelor mari să fie analizată de la caz la caz, de la regiune la regiune, pentru că acolo unde acestea nu se află în pericol de dispariţie, problema poate fi abordată altfel.
În ceea ce priveşte compensarea daunelor, se doreşte realizarea unui buget comun la nivelul Uniunii Europene, în care să contribuie toate statele. Pentru că, afirma Borboly Csaba, şi Luxemburg ar trebuie să plătească despăgubiri chiar dacă nu are urşi, pentru că această specie este protejată şi pentru luxemburghezi.
Una dintre lacunele din prezent este lipsa unor date Eurostat în ceea ce priveşte populaţia carnivorelor mari. Astfel, se propune ca datele existente privind biodiversitatea să fie completate de Eurostat cu date privind carnivorele mari pentru monitorizarea politicilor, oferind astfel posibilitatea ca domeniul de politică să se bazeze pe date verificate, colectate în conformitate cu o metodologie armonizată.
Au fost făcute o serie de propuneri ce ţin de compensări. Pornindu-se de la premisele că un fermier de la noi lucrează mult mai mult, deoarece trebuie să protejeze animalele de posibilele atacuri, pe când în alte ţări se poate lucra 4 ore dimineaţa şi 4 ore seara, şi că timpul de lucru ar trebui să fie de 8 ore/zi, atunci fermierii noştri trebuie să primească compensare ca să poată angaja suplimentar oameni. De asemenea, acolo unde terenurile se află în zone cu risc în ceea ce priveşte această problematică a carnivorelor mari, ar trebui acordate compensaţii de drept pentru terenuri şi nu doar în funcţie de pagube. Şi tot legat de compensaţii, s-a propus o armonizare a legislaţiei europene. Se doreşte şi ca din 2028 să se facă la nivelul Uniunii Europene un buget separat prin intermediul căruia să se aloce fonduri pentru biodiversitate, pentru pagube şi alte măsuri care se impun.
A fost reiterată ideea că nu au ce căuta carnivorele mari în intravilanul localităţilor, nici în urban, nici în rural.
În cadrul proiectului au fost abordate şi „legende urbane”, după cum le numea Borboly Csaba. Astfel, amplasarea de garduri electrice nu este o soluţie. Poate fi pentru suprafeţe mici, pentru curţi, dar nu pe areale extinse. Nici câinii nu reprezintă o soluţie. „Acei câini care luptă cu urşii au nişte drepturi. Acum avem poliţia animalelor, este o directivă europeană legată de viaţa şi bunăstarea animalelor. Nu avem dreptul ca să punem la luptă un animal împotriva altuia”, arăta preşedintele Consiliului Judeţean Harghita. Iar pe de altă parte, prezenţa câinilor ar afecta în sens negativ şi turismul montan, deoarece aceştia ar putea ataca turiştii.
O scurtă intervenţie a avut şi Valeria Salvatori din partea Comisiei Europene, reprezentantă a Institutului de Ecologie Aplicată din Roma, care a subliniat importanţa colaborării pentru găsirea de soluţii la problema coexistenţei dintre oameni şi carnivorele mari care să conducă la crearea unei atmosfere sănătoase şi sustenabile.
LIVIU C.
