Noi modificări legislative menite să accelereze procesul de retrocedare

noiembrie 17, 2021 in Societate

Directorul OCPI Harghita: „Legea aduce modificări importante Legii nr. 7, în sensul că lucrările de întocmire a planurilor parcelare vor fi asimilate cu lucrările de înregistrare sistematică şi toate reglementările favorabile care se aplică în cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică se vor aplica inclusiv lucrărilor de întocmire a planurilor parcelare. Totodată, proiectul de lege reglementează toate situaţiile în care se va putea nota posesia faptică în cartea funciară”

Recent a fost promulgată Legea nr. 264 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, precum şi pentru modificarea art. 121 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. Practic, prin promulgarea acestei legi, susţin specialiştii, în momentul de faţă nu mai sunt impedimente de ordin legislativ şi financiar care să blocheze procesul de retrocedare, care în judeţul Harghita bate pasul pe loc în condiţiile în care de la începutul anului 2016 ar fi trebuit să se finalizeze aceste restituiri. După cum am mai arătat în alte articole, în judeţ, în momentul de faţă, o suprafaţă de aproximativ 124.367 ha teren agricol şi 15.667 ha forestier este validată, dar nu a fost pusă în posesie. Suprafaţa agricolă a judeţului Harghita este de 396.208 ha, iar din aceasta 328.180 ha au făcut obiectul legilor fondului funciar.

Despre modificările legislative aduse de Legea nr. 264 menite să faciliteze realizarea planurilor parcelare, dar nu numai, care ar conduce la accelerarea finalizării procesului de retrocedare, am stat de vorbă cu directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate imobiliară Harghita, jur. Sorin Nicolae Truţă, care a făcut parte din grupul de lucru care a elaborat noile norme legislative.

„România a fost condamnată de mai multe ori la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru încălcarea art. 1 al Protocolului nr. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Aceste hotărâri reprezintă încă o dovadă că statul român are dificultăţi să respecte obligaţiile rezultate din tratatele internaţionale la care este parte (inclusiv Convenţia Europeană a Drepturilor Omului ratificată de România în 1994). Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat faptul că Legea nr. 165/2013 nu asigură un remediu eficient pentru acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilele preluate abuziv de statul comunist. Această lege a fost adoptată de Parlamentul României în urma unor condamnări repetate la CEDO, care au culminat cu hotărârea pilot în Cauza Atanasiu şi alţii contra României din 2010”, a evidenţiat directorul OCPI Harghita.

Potrivit acestuia, la jumătatea anului 2010, odată cu modificarea Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare, s-a reglementat la nivel de lege organică că titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare se vor înscrie din oficiu în cartea funciară pe baza planurilor parcelare validate de comisia judeţeană de aplicare a legilor de restituire a proprietăţilor funciare şi recepţionate de către oficiul teritorial, potrivit regulamentului aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale. Cu toate acestea, „unele comisii locale şi judeţene de fond funciar au refuzat să accepte că planurile parcelare trebuie întocmite într-un format standardizat care să permită înscrierea titlurilor de proprietate din oficiu în cartea funciară în primul rând datorită costurilor pe care le implicau aceste lucrări”.

„Având în vedere că urmare a recepţiei planurilor parcelare şi atribuirii numerelor cadastrale imobilele sunt înscrise în cartea funciară şi faptul că trebuiau găsite urgent remedii legislative pentru fluidizarea procesului de retrocedare, ANCPI a propus ca şi planurile parcelare să beneficieze de cofinanţare din bugetul ANCPI, iar ca urmare a modificărilor aduse Legii nr. 7/1996 prin Legea nr. 192/2020 acest lucru a fost legiferat. Această modificare a Legii nr. 7/1996 venea în completarea celor începute încă din anul 2019 şi este menită să accelereze procesul de retrocedare a proprietăţilor funciare gestionat de comisiile locale de fond funciar. Reamintim că, prin modificările aduse anterior Legii nr. 7/1996, prin Legea nr. 105/2019, reprezentarea amplasamentelor imobilelor din planurile parcelare întocmite de comisiile locale de restituire a proprietăţilor funciare, pentru înscrierea din oficiu a titlurilor de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare, este o modalitate de punere în concordanţă a amplasamentelor imobilelor rezultate din măsurători cu identificatorii amplasamentelor imobilelor înscrise în titlurile de proprietate. În caz de discrepanţă, prevalează situaţia identificată în urma măsurătorilor şi nu se impune rectificarea identificatorilor, respectiv a numărului de tarla sau parcelă a amplasamentelor imobilelor înscrise eronat în titlurile de proprietate sau în documentele care au stat la baza eliberării acestora. Astfel, a fost eliminată etapa de rectificare a titlurilor de proprietate, iar procedura prevede afişarea planurilor parcelare cu posibilitatea ca proprietarii să poată contesta rezultatele”, a explicat jur. Sorin Truţă.

Noutăţile cu privire la întocmirea planurile parcelare

În continuare, directorul OCPI Harghita a enumerat noutăţile pe care le aduce actuala lege cu privire la întocmirea planurilor parcelare.

„Efectul constitutiv de drepturi cu privire la un imobil operează de la data efectuării primei înscrieri subsecvente ce are la bază acte juridice constitutive sau translative de drepturi reale încheiate ulterior deschiderii din oficiu a cărţilor funciare, pentru întreaga unitate administrativ-teritorială”.

„Lucrările de întocmire a planurilor parcelare întocmite cu alocare de număr cadastral şi deschidere de carte funciară sunt asimilate cu lucrările de înregistrare sistematică pe sectoare având în vedere că ambele categorii de lucrări au ca efect deschiderea din oficiu de cărţi funciare şi practic au aceeaşi finalitate. Oficiul teritorial recepţionează documentele planurilor parcelare finale şi procedează din oficiu la înscrierea în cărţi funciare noi a tuturor imobilelor cuprinse în planul parcelar. În această situaţie, înscrierea din oficiu este asimilată primei înregistrări sistematice, în condiţiile prevăzute la art. 14, alin. (6), dispoziţiile din lege referitoare la înregistrarea sistematică aplicându-se în mod corespunzător şi în cazul lucrărilor de întocmire a planurilor parcelare”.

„În cadrul lucrărilor de întocmire a planului parcelar, situaţia tehnică şi juridică a imobilelor înregistrate anterior în planul cadastral sau topografic şi în cartea funciară se modifică conform situaţiei tehnico-juridice actuale identificată prin măsurătorile efectuate şi actele juridice colectate, fără acordul proprietarilor”.Conform sursei citate,această prevedere a fost adoptată deoarece foarte multe imobile au fost înscrise cu poziţionare incertă în cartea funciară cu informarea prealabilă a proprietarilor cu privire la consecinţele ulterioare ale lipsei planului parcelar, respectiv posibilitatea schimbării amplasamentului ocupat în prezent, modificarea geometriei, modificarea dimensiunilor laturilor şi a suprafeţei.

„Termenul de afişare a planului parcelar, cel de contestare şi cel de soluţionare a contestaţiilor au fost reduse pentru a eficientiza activitatea de realizare a acestora, ţinând cont de specificul planurilor parcelare, respectiv de faptul că acestea se întocmesc în vederea punerii în posesie pentru reconstituirea dreptului de proprietate, ceea ce implică faptul că proprietarul a luat la cunoştinţă de situaţia reală atunci când a semnat procesul verbal de punere în posesie neavând nevoie de o perioada de 60 de zile pentru a verifica daca planul parcelar respecta punerea sa în posesie sau nu. Şi în ceea ce priveşte planurile parcelare care implică integrarea unor titluri de proprietate anterior emise perioada de afişare şi contestare prevăzută în lege (60 de zile) era excesivă, iar perioada propusă (30 zile) este suficientă pentru ca proprietarii să ia la cunoştinţă de conţinutul planului parcelar”.

„În cadrul Programului naţional de cadastru şi carte funciară se cofinanţează lucrările de întocmire a planurilor parcelare, ce vor fi coordonate de către comisiile locale de restituire a proprietăţilor funciare, iniţiate ca urmare a contractării acestora de către unităţile administrativ-teritoriale, valoarea cofinanţării fiind în cuantumul cu care se cofinanţează lucrările de înregistrare sistematică”.Valoarea cofinanţăriieste de maximum 84 lei+TVA/carte funciară, care se majorează pentru terenurile situate în extravilan cu coeficienţii aferenţi categoriilor de dificultate ale terenurilor în funcţie de relief. „Cuantumul de maximum 84 lei+TVA/carte funciară se majorează pentru terenurile situate în intravilanul comunelor cu un coeficient de 2,6, pentru terenurile situate în intravilanul oraşelor, municipiilor şi reşedinţelor de judeţ, se majorează cu un coeficient de 3,1, iar pentru terenurile situate în intravilanul localităţilor din judeţul Ilfov şi Bucureşti se majorează cu un coeficient de 3,5. Pentru imobilele situate în zonele de aplicare a Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare (…) sumele rezultate ca urmare a majorării cuantumului de maximum 84 lei+TVA/carte funciară cu coeficienţii aferenţi categoriilor de dificultate ale terenurilor în funcţie de relief în cazul imobilelor situate în extravilan sau cu coeficienţii aferenţi în cazul imobilelor situate în intravilan se majorează cu un coeficient de 1,4”, a detaliat Sorin Truţă.

Noi situaţii în care o persoană interesată poate solicita notarea posesiei

De asemenea, se completează şi articolul din lege care precizează cazurile în care persoana interesată poate solicita notarea posesiei în cartea funciară în cadrul înregistrării sporadice. Până la actualele modificări, legislaţia prevedea că o persoană poate să solicite notarea posesiei pentru imobile neînscrise în cartea funciară, în lipsa actelor de proprietate asupra acestora sau pentru imobilele înscrise în cărţile funciare din regiunile unde au fost aplicate prevederile Decretului-lege nr. 115/1938, în care nu s-au efectuat înscrieri în ultimii 30 de ani anteriori intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare.

Odată cu promulgarea Legii nr. 264 mai sunt prevăzute şi alte situaţii: pentru imobilele cu privire la care s-au emis titluri de proprietate, situate în zonele foste cooperativizate şi înscrise în cartea funciară la cerere sau ca urmare a finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică; pentru imobilele situate în zonele necooperativizate cu privire la care a fost înscris provizoriu dreptul de proprietate al unităţii administrativ-teritoriale, ca urmare a finalizării lucrărilor de înregistrare sistematică; pentru imobile cu privire la care a fost înscris provizoriu dreptul de proprietate al unităţii administrativ-teritoriale, în cadrul procedurii de expropriere în condiţiile art. 41.

Documentele necesare pentru notarea posesiei specificate în lege sunt: a) documentaţia cadastrală recepţionată de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară; b) adeverinţă eliberată de primăria în a cărei rază teritorială este situat imobilul, din care să rezulte că: posesorul a plătit taxele şi impozitele locale ca un adevărat proprietar; imobilul nu face parte din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale; c) proces-verbal de vecinătate, cu semnăturile tuturor proprietarilor imobilelor învecinate; d) declaraţia pe propria răspundere a posesorului, dată în formă autentică, prin care acesta declară că: posedă imobilul ca un adevărat proprietar; este sau nu căsătorit; în cazul în care este căsătorit, va preciza şi regimul matrimonial; nu a înstrăinat sau grevat imobilul; imobilul nu a fost scos din circuitul juridic; imobilul nu face obiectul vreunui litigiu; imobilul este deţinut sau nu pe cote-părţi (în cazul în care imobilul este deţinut pe cote-părţi, toţi posesorii vor declara întinderea cotelor); e) înscrisul doveditor al posesiei, indiferent de forma în care este întocmit, atunci când acesta există; f) copia de pe actele de identitate şi stare civilă; g) extrasul de carte funciară pentru informare, după caz.

O altă modificare prevede că „pentru îndeplinirea obligaţiilor sale, Agenţia Naţională acordă gratuit acces online la seturile de date administrate de aceasta şi instituţiile sale subordonate, în funcţie de disponibilitatea datelor în format electronic, notarilor publici, avocaţilor, executorilor judecătoreşti, persoanelor fizice şi juridice autorizate să efectueze lucrări de cadastru, geodezie, cartografie, experţilor judiciari, instituţiilor şi autorităţilor publice, precum şi altor entităţi care îndeplinesc un serviciu public, în scopul îndeplinirii atribuţiilor acestora, în condiţiile stabilite prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale”.

Concluzie:

„Aşadar, a fost creat şi este operaţional cadrul necesar desfăşurării activităţii comisiilor de fond funciar, fiind înlăturate impedimentele de ordin legislativ şi financiar care au creat blocaje în definitivarea procesului de retrocedare a terenurilor. Prin urmare, avem toate motivele să credem că rezultatele vor fi cât de curând vizibile şi pe măsura aşteptărilor comisiilor de fond funciar, a persoanelor autorizate şi a viitorilor titulari ai dreptului de proprietate din România”, a conchis directorul OCPI Harghita.

Consemnare de Şt. PĂTRÎNTAŞ