Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Reprezentanţii mai multor administraţii locale din judeţele Harghita, Mureş şi Covasna au participat, vinerea trecută, la o conferinţă organizată de Primăria Miercurea-Ciuc pe tema provocărilor existente în cazul asigurării contribuţiilor proprii pentru proiectele de dezvoltare cu finanţare nerambursabilă.
În cadrul conferinţei, la care au participat şi experţi financiari de la Bucureşti şi reprezentanţi ai unor instituţii bancare, s-a discutat despre cele mai importante tendinţe de dezvoltare pentru următorii ani, inclusiv oportunităţile şi riscurile legate de împrumuturi, organizatorii precizând că investiţiile finanţate în mare parte de către Uniunea Europeană, în principal prin Programul Operaţional Regional (POR) şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), implică sarcini dificile pentru autorităţile locale, care trebuie să aloce sume semnificative din bugetele proprii pentru a avea acces la aceste surse externe de finanţare în valoare de milioane de euro, ceea ce poate periclita proiectele de dezvoltare.
„Volumul mare de proiecte cu care lucrăm acum, vorbim de proiecte europene sau proiecte guvernamentale, va schimba foarte mult aspectul localităţilor, viaţa comunităţilor. Acest volum mare de proiecte înseamnă nu numai finanţări din partea finanţatorilor, ci înseamnă şi o parte de co-finanţare pe care autorităţile locale trebuie să o pună la dispoziţia proiectelor. Volumul acesta deja ne pune în situaţia în care trebuie să facem un management financiar foarte aprofundat pentru că numai taxele locale, veniturile locale la buget, chiar şi sprijinul de la guvern care vine de la rezerva bugetului de stat, nu vor acoperi niciodată acest volum de co-finanţare. De aceea, am chemat toate instituţiile financiare să discutăm, să dezbatem, să vedem şansele, pericolele, problemele, soluţiile, când vorbim de co-finanţare, utilizând resurse de credite naţionale, ale Ministerului Finanţelor, ale băncilor, instituţiilor europene sau chiar emiterea de obligaţiuni. Toate aceste lucruri trebuiesc dezbătute pentru că dacă nu dezbatem vom lua decizii greşite. Guvernul trebuie să fie conştient că şanse de a derula aceste proiecte vor fi dacă vor fi instrumente de co-finanţare care pot fi şi credite pe termen lung, sisteme financiare pe termen lung, la care contribuie şi guvernul şi autorităţile locale. Asta va fi singura şansă ca pe PNRR şi pe următoarea programare financiar-europeană să putem să încheiem proiectele”, a declarat presei primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila.
Acesta consideră că şi alte state europene s-au confruntat anterior cu astfel de probleme, dar în cazul acestora au fost deja puse în aplicare soluţii, existând experienţe pozitive şi negative.
„Cred că în prezent este în România perioada în care vor fi maximizate investiţiile în infrastructura publică şi atunci toate aceste informaţii pe care la ora actuală noi le dezbatem, deja acolo sunt fapte puse în aplicare, sunt soluţii şi experienţe care deja acolo au fost bifate, experienţe bune şi rele. De exemplu, în România, actuala legislaţie pe parte de creditare a autorităţilor locale este destul de restrictivă, dar e şi sănătoasă, pentru că nu lasă ca autorităţile locale să ajungă în situaţia de faliment. Dar asta nu înseamnă că volumul mare de proiecte pe care le avem poate fi acoperit de aceste credite şi de aceste limite. Sunt convins că şi guvernul şi instituţiile centrale naţionale trebuie să intervină cu instrumente financiare mai flexibile, mai adecvate”, a mai spus Korodi Attila.
La rândul său, primarul oraşului Borsec, Mik József, a arătat că, pe parcursul derulării proiectelor, cheltuielile au crescut şi se analizează posibilitatea contractării de credite, iar în afară de acest lucru trebuie respectate şi anumite termene. „Problema cea mai mare este că trebuie să finalizăm până la 31 decembrie şi chiar dacă de un an de zile tot spun la nivel naţional, la nivel de guvern, la nivel de ministere, hai să facem o evaluare naţională, cam care este suma exactă, cum facem, cum mergem mai departe, eu simt că încă nu s-a mişcat aproape nimic şi acum ne trezim în ultimul ceas că trebuie să terminăm, trebuie să finalizăm şi nu avem nicio şansă.
Făceam licitaţii, aveam un preţ şi până ajungem la licitaţie, deja preţul era schimbat, nu venea nimeni şi chiar nu ştim cum o să fie la finalizare. Toată lumea spune, bine, o să finanţeze din perioada următoare, din fonduri europene, dar este posibil să pierdem tot ce am cheltuit până acum, să plătim înapoi sau chiar dacă nu va trebui să plătim înapoi, ce nu reuşim să cheltuim iarăşi o să suportăm noi.
Deci, chiar cred că suntem într-o situaţie foarte grea. Eu consider că municipiile sunt într-o situaţie mai bună, dar oraşele mici şi comunele sunt într-o situaţie foarte, foarte grea. Chiar dacă luăm credite, creditele trebuie plătite înapoi, iar pe viitor trebuie să facem şi alte investiţii. Deci, pe următorii 10 ani, chiar dacă luăm credite şi chiar dacă găsim soluţii, o să ne fie foarte, foarte greu”, a afirmat Mik Jozsef.
Prezent la conferinţa din Miercurea-Ciuc, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat presei că, din păcate, sistemul de finanţare a judeţelor mici este unul greşit şi nu pune la dispoziţie fondurile necesare. Acesta a atras atenţia asupra faptului că, oricât de mic ar fi un judeţ este nevoie de spitale, biblioteci şi şcoli şi trebuie găsite soluţii pentru asigurarea finanţărilor proprii pentru investiţiile necesare.
„Deocamdată, la majoritatea proiectelor, chiar dacă se discută la Bucureşti că este o finanţare de 100%, când ajungem acolo să fie realizată o investiţie, ajungem ca partea proprie să fie 20-30 la sută, iar pentru localităţi din judeţul Harghita este foarte greu să fie puşi deoparte aceşti bani sau să fie asiguraţi. Pentru că noi nu suntem un judeţ industrializat, nu suntem un judeţ plin de bănci, nu avem parcuri industriale, iar cel mai mare oraş, reşedinţa de judeţ, are 39.000 de locuitori. Deci, aşa ne-a dat bunul Dumnezeu şi trebuie să vedem acest specific. Din partea consiliului judeţean încercăm să susţinem acele primării care au nevoi speciale.
Aşadar, în aceşti 14 sau 15 ani de când sunt eu la conducerea judeţului, de foarte multe ori am venit cu o soluţie de susţinere, îndeosebi la proiectele europene, unde nu erau asigurate fonduri din contribuţia proprie şi trebuia să ajutăm. Dar acum şi la Consiliul Judeţean Harghita, având în vedere faptul că avem foarte multe proiecte de dezvoltare, aceste posibilităţi sunt cam la limită şi chiar şi noi ne credităm. Şi în momentul acesta avem în derulare un credit de 50 de milioane de lei, pentru că altfel nu putem să finalizăm investiţiile începute.
Judeţul Harghita are un specific de care guvernul ar trebui să ţină cont şi cum am văzut suntem printre cele 13 judeţe care sunt subfinanţate şi modul de bugetare al acestor judeţe este cu lipsă şi trebuie să fie făcute corecţii”, a spus Borboly Csaba.
La conferinţa din Miercurea-Ciuc fusese invitat şi ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, dar acesta a nu a mai avut posibilitatea să participe la eveniment în condiţiile convocării unei şedinţe de guvern. (E. Groza)
