ILIE ŞANDRU: la 84 de ani a 24-a carte

Indiferent de faptul că Ilie Şandru şi-a început viaţa într-o zi de martie, 20, iar notarul l-a trecut în acte în 22 martie, în urmă cu 84 de ani, important este că Săcalu de Pădure din judeţul Mureş, „sat ascuns între nişte dealuri, împodobite cu păduri întinse”, a dat ţării şi românilor un „… apostol al culturii româneşti pe plaiuri topliţene… un talentat scriitor şi un mare patriot în lupta pentru unitatea naţională a tuturor românilor… patriarh al culturii topliţene… profesor, scriitor, ziarist, documentarist… un om care sfinţeşte locul… o viaţă în slujba neamului românesc şi a credinţei străbune…”, cum îl numesc prieteni şi cunoscuţi în volumul 7 al colecţiei „Profesioniştii noştri” din cadrul Editurii „Eurocarpatica” din Sfântu Gheorghe.

Practic, Ilie Şandru este şi un om al surprizelor. În preajma zilei sale de naştere, de mai bine de 12 ani, în penultima săptămână a lunii martie, îşi lansează câte o carte. Aşa s-a întâmplat şi marţi, 19 martie 2019, în sala de şedinţe a consiliului local din sediul Primăriei municipiului Topliţa, unde Ilie Şandru şi-a marcat ziua de naştere din acest an cu lansarea ediţiei a II-a a cărţii „Vremuri şi destine”, revizuită şi adăugită, ieşită recent de sub tipar la Editura „Vatra veche” din Târgu Mureş.

Manifestarea, moderată de prof. dr. Costel Cristian Lazăr, directorul Centrului Cultural Topliţa, a debutat cu o amplă trecere în revistă a vieţii şi activităţii publicistului, scriitorului, omului de cultură şi eminentului dascăl Ilie Şandru, care de mai bine de 60 de ani a slujit şi slujeşte învăţământul şi cultura românească, prezentată de prof. dr. Viorica Macrina Lazăr, director al Bibliotecii „George Sbârcea” din Topliţa, care şi-a încheiat expunerea cu o apreciere pe cât de interesantă, pe atât de adevărată: „Mi se pare că domnul Ilie Şandru este moştenitorul şi continuatorul ASTREI, deoarece toate activităţile desfăşurate de astrişti pe aceste meleaguri, începând cu 1927, domnul Ilie Şandru a reuşit şi reuşeşte să le continue cu mult succes”.

Părintele dr. Gheorghe Nicolae Şincan, preşedintele Filialei Mureş – Harghita al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, a analizat câteva din cele 22 de texte din cuprinsul celor două părţi ale cărţii. În prima parte, intitulată „Nuvele şi povestiri”, întâlnim unele personaje cunoscute din romanele autorului, altele născute şi poveşti auzite de la prieteni, altele desprinse din presa vremii, cuprinse în cele 11 texte, din care aminteşte „Ionuţ”, „De la Ieremia Tomii la Poiana Tomii”, „Răzbunarea”, „Nunta”, „Moartea” şi altele, din care Ilie Şandru putea face, cu uşurinţă, cel puţin 3 romane.

În partea a doua a cărţii, intitulată sugestiv „Umbre pe pânza vremii”, Ilie Şandru îmbină talentul său literar cu bogate cunoştinţe din domeniul istoriei, aducând în faţa cititorului o suită de evocări a unor personalităţi emblematice ale culturii şi spiritualităţii româneşti, precum dr. Elie Miron Cristea, Patriarhul reîntregirii neamului, Ion Vlasiu, episcopul Visarion Puiu, Octavian Codru Tăslăuanu şi alţii. Din această parte a cărţii, cititorul face cunoştinţă şi cu ziare vechi de prestigiu ca „Gazeta Transilvaniei”, „Telegraful Român” etc.

Practic, a încheiat vorbitorul, această carte se constituie într-o antologie, deoarece este vorba despre lumea mureşenilor, a săcălenilor, în mod special, a oamenilor iubitori de ţară şi de tradiţie, înrădăcinaţi din generaţie în generaţie într-un pământ care tresaltă de patriotism, care au trecut prin multe şi au văzut şi mai multe.

Prof. dr. Nicolae Băciuţ, director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Mureş, scriitor şi ziarist, editorul cărţii, a întărit ideea că acestei întâlniri trebuie să i se dea o anumită solemnitate pentru că în substanţa ei are multiple semnificaţii.

Înainte de toate îl omagiem pe Ilie Şandru la împlinirea unei vârste, pe de altă parte lansăm o carte şi, nu în ultimul rând, se aduce un elogiu scrisului, pentru că în 21 martie este şi Ziua internaţională a poeziei. Într-un astfel de cadru a vorbi despre Ilie Şandru impune o anumită solemnitate a diferenţei între destine şi destine. Ilie Şandru s-a născut în acelaşi an cu Nicolae Labiş. Amândoi aparţin aceleiaşi generaţii din care s-a născut marea literatură română postbelică. Ilie Şandru trebuie pus într-o galerie care ar trebui să includă cel puţin patru nume importante aparţinătoare acestui spaţiu: Elie Miron Cristea, Octavian Codru Tăslăuanu, Ion Vlasiu şi Ilie Şandru, nu în ultimul rând. Trei dintre ei s-au născut în provincie, dar şansa afirmării lor le-a adus-o Bucureştiul. „Mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă Ilie Şandru ar fi procedat ca şi ceilalţi şi ar fi mers în Capitală ca să se poată afirma. Există un risc al provinciei. Dacă Ilie Şandru ar fi trăit şi ar fi scris la Bucureşti, ar fi avut şansa de a fi alăturat unor importante nume ale literaturii române contemporane.

În această carte şi nu numai, Ilie Şandru a recuperat memoria culturală a spaţiului natal, de la tradiţii, la destine ale satului românesc tradiţional şi apoi a abordat teme fundamentale despre Transilvania, despre Basarabia, făcând-o cu foarte mult profesionalism, tot ce face fiind foarte bine documentat.

Prozele din această carte nu fac decât să ne confirme încă o dată grija pentru textul pe care un autor îl lasă definitiv în memoria colectivă, pentru că a rescrie o carte, a scoate o a II-a ediţie revăzută şi adăugită, certifică grija autorului pentru text. Reiese foarte clar că jurnalistul dă scriitorului ce este a scriitorului şi scriitorul dă jurnalistului ce este a jurnalistului.

Şi primarul municipiului Topliţa, Stelu Platon, care în anul 1990, în calitate de consilier al municipiului Topliţa, a fost preşedinte de şedinţă a consiliului local, când profesorului Ilie Şandru i s-a conferit titlul de Cetăţean de onoare al municipiului Topliţa, a avut cuvinte de laudă la adresa celui sărbătorit, care s-a implicat şi se implică, activ, în viaţa culturală a localităţii, consultându-se cu domnia sa, de multe ori, în diferite probleme.

S-au spus atâtea lucruri la această manifestare despre cartea „Vremuri şi destine”, despre personalitatea şi activitatea literară a lui Ilie Şandru, despre arta sa de a scrie pe înţelesul tuturor, cu un text uşor, frumos şi curat, încât spaţiul tipografic nu permite să le scoatem pe toate în evidenţă.

Ilie Şandru s-a adresat cu cuvinte puţine celor prezenţi la manifestare, pe care i-a numit „prieteni ai literaturii şi ai mei”. Legat de ediţia a II-a a cărţii „Vremuri şi destine” a amintit că faţă de prima ediţie, aceasta conţine, în prima parte, în plus 3 povestiri, iar la partea a II-a a adăugat proza scurtă scrisă de la lansarea primei ediţii până în prezent.

Totodată, Ilie Şandru a afirmat că toate cărţile pe care le-a scris reflectă o lume care a fost şi care aproape că nu mai este. Satul românesc contemporan şi-a uitat tradiţiile, spunând cu multă durere şi regret în glas: „Satul meu, Săcalu de Pădure, este în durere mare. Este pe moarte! Dispare! Peste 50 de ani, cel mult, Săcalu de Pădure va fi o amintire, rămasă în cărţi…”.

VASILE GOTEA

Comentarii:

comentarii