Au fost prezentate descoperirile arheologice din curtea Cetăţii „Mikó”

• A fost descoperit un tun de semnalizare din secolul al XIX-lea

Reprezentanţii Primăriei municipiului Miercurea-Ciuc împreună cu cei ai Muzeului Secuiesc al Ciucului au susţinut, vineri, o conferinţă de presă în care au fost prezentate descoperirile făcute în urma cercetărilor arheologice de la Cetatea „Mikó”.

Autorităţile locale şi echipa Muzeului Secuiesc doresc de mulţi ani restaurarea şi reconstrucţia fostelor fortificaţii exterioare din jurul cetăţii, astfel încât să fie redat aspectul original.

„Pentru noi, proiectul de construcţie este vital, nu vedem încă surse de finanţare, dar fără proiect nici nu se poate căuta. Asta înseamnă că, după proiectarea făcută, vom apela atât la fonduri europene, cât şi la fonduri guvernamentale, pentru a deschide pe termen lung reabilitarea zonei istorice şi de a începe proiectul care va deservi nu numai iubitorii de istorie, prin redarea părţii vechi a cetăţii, ci va servi şi ca infrastructură de bază pentru depozitare de materiale arheologice şi chiar centru de primire turistică”, a declarat Korodi Attila, primarul municipiului.

Principalul obiectiv al arheologilor a fost să identifice elementele sistemului de fortificaţii exterioare de la laturile de nord şi de vest, conform planurilor şi desenelor din secolele XVIII-XIX. Totodată, au fost examinate şi elemente ale bastionului de sud-vest, pentru a delimita mărimea şi lăţimea şanţului de apărare, cât şi din mărimea valului exterior de apărare.

Arheologul Darvas Lóránt a precizat că săpăturile arheologice au demonstrat că fortificaţiile erau vizibile încă din anii 1950, dar au fost probabil eliminate ulterior, în timpul transformării castelului în şcoală de tractoare.

Printre artefactele descoperite s-au numărat şi fragmente de ceramică, ţigle de sobă, printre care şi una din secolul XVII-lea, decorată cu simbolul IHS, asociată cu iezuiţii. Simbolul reprezintă o monogramă derivată din abrevierea grecească a numelui lui Iisus, care era răspândită în lumea creştină.

Descoperirile au inclus şi artefacte legate de armată şi război, cum ar fi gloanţe de plumb aplatizate şi ţevi, precum şi un tun de mici dimensiuni. Arheologul a explicat că tunul este unul de semnalizare, fiind prea mic pentru a avea rol de apărare şi că aceste descoperiri vor oferi o imagine mai clară a istoriei cetăţii. Proiectul de reconstrucţie are ca scop punerea în valoare a sistemului triplu de fortificaţii, şanţ, val, bastion exterior, prin reconstruirea unui mediu cât mai autentic. În urma descoperirilor recente, se aşteaptă săpături arheologice şi mai spectaculoase în viitorul apropiat.

Majoritatea artefactelor necesită restaurare şi conservare, iar săpăturile vor fi considerate finalizate după astuparea şanţurilor.

EMILIA ŞERDEAN

Comentarii:

comentarii