„Raluca de la Hodaia”. Omul şi brandul | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 16 iunie 2024
Home » Cultură » „Raluca de la Hodaia”. Omul şi brandul
„Raluca de la <i>Hodaia</i>”. Omul şi brandul

„Raluca de la Hodaia”. Omul şi brandul

Raluca Olaru este restaurator specializat pe bunuri de patrimoniu din lemn şi arhitectura tradiţională, practică această profesie din 2009, însă din 2019 s-a îndreptat către antreprenoriat pentru a da contur unui vis din copilărie: o afacere, deja de succes, clădită în jurul pasiunii pentru plante şi proprietăţile lor tămăduitoare. Visul ei se numeşte Hodaia. Cu toate acestea, oferă în continuare consultanţă de specialitate şi pe partea de conservare şi restaurare, în special persoanelor care cumpără terenuri cu case şi anexe vechi, de factură tradiţională.

Raluca a urmat studii de medicină tradiţională şi fitofarmacie în România şi Germania, iar anul trecut a obţinut o bursă de antreprenoriat în Spania. Nu a rămas doar la studii despre plante şi remedii, ci a urmat şi cursuri în cadrul facultăţii de medicină, deşi nu este medic. Asta se întâmpla în Germania – şi a fost o activitate susţinută, pe durata a 6 ani, dusă în paralel cu activitatea de restaurator. Astfel, ne putem da seama că Raluca are o viziune complexă şi a căutat mereu să ajungă la o imagine cât mai completă despre fiziologia omului. Ea se bucură de un interes tot mai crescut pentru ceea ce face şi ceea ce oferă.

Impactul nu se măsoară nicidecum doar la nivel local, ci naţional şi internaţional. Mă grăbesc să notez faptul că iniţiativa Ralucăi e foarte apreciată şi se bucură de susţinerea Regelui Charles, care din 2020 foloseşte cu încredere produse marca Hodaia. Am pus în titlu formula „Raluca de la Hodaia”, pentru că aşa se prezintă şi astfel semnează textele adresate publicului.

Familia sa a fost şi este, de patru generaţii încoace, preocupată de studiul plantelor şi a diverselor proprietăţi terapeutice şi curante ale acestora. Raluca spune că fetele din familia sa au crescut alături de bunici, de la care au asimilat cunoştinţe de medicină populară. Ea a fost crescută de bunica şi astfel a avut mereu contact cu natura, cu plantele şi secretele lor, având acces şi la cunoştinţele bunicii. Aceste cunoştinţe s-au transmis prin viu grai şi învăţătură practică şi nu au fost puse, de pildă, în paginile unor jurnale.

„În spatele Hodaia nu se află un singur om şi, totuşi, reţetarele şi poţiunile îşi au rădăcinile înfipte adânc în istoria familiei mele. Reţetele străvechi mi-au fost transmise din generaţie în generaţie încă de pe vremea când vracii erau singurii practicanţi ai artei vindecării. Astăzi, combinate cu cercetarea ştiinţifică, aceste reţetare prind o viaţă nouă. Sarcina mea e să iau ce-i mai bun din experienţa nepreţuită a vindecării şi îngrijirii naturale, acumulată din moşi-strămoşi, şi s-o adaptez stilului de viaţă contemporan. Curiozitatea mea de neoprit m-a purtat în ultimii zece ani prin multe locuri în România şi Germania, studiind folclorul medical şi fitofarmacia. Hodaia s-a născut tocmai din combinaţia cunoştinţelor mele în medicina tradiţională, moştenite în familie, şi a practicilor medicinei moderne, pe care le-am descoperit în ultimii ani”, spune ea.

Pe lângă cunoştinţele şi reţetele moştenite, Raluca a conceput şi alte formule noi. Totuşi, în ultimul timp, fondatoarea conceptului Hodaia a început să şi scrie o parte din ceea ce a acumulat, însă într-un limbaj ce se adresează unui public larg, pentru că, aşa cum spune, pentru ea e important să împărtăşească cu ceilalţi cunoştinţe pe care ei le pot pune imediat în practică în beneficiul stării lor de bine şi a celor apropiaţi lor, nu să lase studii ştiinţifice scrise, pe care să le citească din timp în timp alţi cercetători. A publicat „Băutura Vraciului”, un ghid cu reţete alese din amestecuri de plante, urmând să apară curând volumul II.

„Natura ne-a înzestrat cu suficiente resurse valoroase şi în România. Şi dacă avem acces la ingrediente de calitate la o aruncătură de băţ, de ce am călători în jurul lumii pentru a le obţine? Poţiunile Hodaia sunt realizate din specii de plante medicinale, cultivate ecologic şi prelucrate în mod sustenabil în atelierul nostru. Plantele medicinale pe care le folosim sunt culese în zone unde ele se găsesc din abundenţă, departe de aşezări umane sau drumuri. O altă parte din plante sunt cultivate în grădina noastră, unde se regăsesc în prezent peste 40 de specii. Acestea sunt, de multe ori, plante pe cale de dispariţie, pe care noi le plantăm, multiplicăm şi replantăm în jurul satului, de unde acestea au dispărut demult. Uleiurile presate la rece sunt asigurate de mici producători locali din Harghita, Mureş şi Cluj; iar uleiurile esenţiale sunt şi ele distilate de noi sau achiziţionate din România, având o calitate net superioară uleiurilor din import, despre originea cărora nu ştim absolut nimic”.

Din discuţiile cu Raluca am înţeles că medicina tradiţională conţine mai multe elemente decât medicina naturopată, cea din urmă folosindu-se doar de plante medicinale. În medicina tradiţională mai intră şi diferite ritualuri sau practici, precum cel de „pus oase la loc”, descântece, desfaceri… Medicina naturopată se focusează pe plante medicinale şi alte elemente din natură, aceasta regăsindu-se atât în medicina tradiţională, cât şi în medicina alopată modernă.

Cum a apărut Hodaia…

Originară din Topliţa, Raluca începea povestea Hodaia acasă şi o dezvolta apoi în judeţul Mureş. Acolo a creat ceea ce a primit numele de „Hodaia Nimei”, o gradină de plante medicinale şi un spaţiu pentru organizarea de cursuri şi ateliere pe teme de ecologie şi medicină tradiţională. Iar numele dat acestui frumos proiect are o poveste ce trebuie amintită.

„Povestea numelui e simbolică şi începe în 2016, când eram în căutarea unui cuib pentru a putea da naştere acestui proiect. Aşa am ajuns în Hodaia, un sat în prag de dispariţie în judeţul Mureş (comuna Fărăgău), în care mai locuia un singur domn, foarte bătrân. În anul următor, Hodaia a rămas fără ultimul locuitor, iar casa lui a fost dărâmată şi transformată în teren agricol. Hodaia, satul dispărut de pe hartă, a mai rămas acum viu doar în sufletele noastre. N-am reuşit să salvăm cătunul de care am prins drag, însă numele lui ne-a inspirat în mod neaşteptat. Ne-a dus cu gândul la hodaie, un cuvânt care, în zona Transilvaniei, înseamnă odaie, dar şi gospodărie, stână, vatră a satului. Deşi nu are o origine clară, acest cuvânt simbolizează rădăcinile noastre, sursa bucuriei şi liniştii sufleteşti. Aşa se face că am botezat acest proiect Hodaia, iar gospodăria noastră – Hodaia Nimei, aducând un tribut satului ardelenesc, cu tradiţii seculare, şi naturii care ne poartă de grijă necontenit”.

Una dintre misiunile asumate de Hodaia este de a apropia oamenii de cât mai multe plante medicinale autohtone. „În acest scop, am creat Atelierul herbalistului sau spiţeria naturii – locul în care se regăsesc toate ingredientele alese cu mare grijă de noi şi combinate armonios pentru a rezulta în elixire şi poţiuni magice, 100% naturale, marca Hodaia. La cererea unora dintre clienţii noştri am început să îi şi primim la gospodăria Hodaia pentru a le arăta pe viu plantele, a-i învăţa cum să le culeagă şi cum să le folosească în mod corect. Ne vin studenţi şi din străinătate, cu care organizăm excursii şi cărora le ţinem cursuri pe teme de botanică, plante medicinale şi ecologie. Pe lângă toate acestea, Hodaia organizează sau acceptă invitaţii de a participa şi la ateliere de cosmetică, unde participanţii sunt învăţaţi să-şi facă singuri produsele de îngrijire corporală”.

Întâlnirea cu Regele

Pentru povestea Hodaia a manifestat interes însuşi Regele Marii Britanii, care a vizitat noua locaţie din Valea Zălanului din Covasna, în vara lui 2022. „Alteţa sa Regală, Charles al III-lea, ne-a făcut onoarea să-l avem ca oaspete la gospodăria noastră din Valea Zălanului, iar pe durata scurtei sale vizite i-am arătat împrejurimile, am discutat despre plante şi i-am prezentat planurile Hodaia pentru viitor. Am primit aprecieri şi sfaturi, pentru care îi suntem recunoscători şi îi mulţumim Regelui; cel ce ţine, de fiecare dată, să sublinieze că România este ultimul colţ al Europei unde se poate observa o sustenabilitate reală, o rezilienţă completă şi menţinerea unui întreg ecosistem”.

Apel către public

Din dragul de a împărtăşi din cunoştinţele acumulate în ani de studiu, unul dintre proiectele Hodaia este crearea unei grădini botanice cu plante medicinale care se găsesc în România, la care se lucrează din vara anului 2022. Un al doilea proiect non-profit este cel al înfiinţării unui Muzeu de Farmacie şi Medicină Tradiţională, un muzeu „viu”, adică un spaţiu de învăţare, în care vizitatorii învaţă să pregătească diferite produse din plante.

Mica echipă Hodaia lansează şi un apel către cei care rezonează cu povestea şi ar dori să se implice. Poţi contribui ca voluntar. „Avem nevoie de mâini harnice, care să ajute la grădină, în câte un weekend petrecut la ţară”.

Poţi dona pentru dezvoltarea muzeului. „Cine are obiecte vechi de medicină sau farmacie şi doreşte să le vadă pulsând din nou de viaţă în cadrul muzeului viu, primim cu bucurie donaţiile voastre”.

Cumpărături din prăvălia Hodaia. „Cu fiecare produs achiziţionat ajutaţi la lucrările de restaurare a şurii unde va fi muzeul. Cei care se vor implica vor fi răsplătiţi cu ceaiuri şi alte bunătăţi cadou, de savurat alături de cei dragi”. Mai multe despre Hodaia, aici https://hodaia.ro/ro.

Cosmina Marcela OLTEAN

Foto – Hodaia

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.