„Ziua iei tradiționale românești”, sărbătorită la Inspectoratul de Jandarmi Județean Harghita | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 12 august 2022
Home » Cultură » „Ziua iei tradiționale românești”, sărbătorită la Inspectoratul de Jandarmi Județean Harghita
„Ziua iei tradiționale românești”, sărbătorită la Inspectoratul de Jandarmi Județean Harghita

„Ziua iei tradiționale românești”, sărbătorită la Inspectoratul de Jandarmi Județean Harghita

  • Subprefectul Marius Țepeluș: „Eu port cu mare mândrie cămașa bunicului meu din Voșlăbeni – are aproape 100 de ani – și o dată cu ea port o moștenire ancestrală pe care bunul Dumnezeu ne-a dat-o s-o ducem mai departe, s-o îmbogățim și să o transmitem prin copiii noștri în veacul veacurilor”

Ziua portului tradițional românesc a fost sărbătorită și cinstită cum se cuvine și în municipiul Miercurea-Ciuc, vineri, la noul sediu al comandamentului Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Harghita, printr-o manifestare întitulată „Ziua iei tradiționale românești”. Evenimentul a fost organizat de Jandarmeria Harghita, în parteneriat cu Asociația pentru Siguranță Comunitară și Antidrog  (ASCA) – Filiala Harghita și cu implicarea grupului Șezătoare la Miercurea-Ciuc. Comandantul IJJ Harghita, col. Dan Iamandi, gazda evenimentului, a punctat la începutul evenimentului că săptămâna aceasta președintele României a promulgat legea prin care ziua de 24 iunie este declarată Ziua Iei. Acesta a dat citire textului de lege, „pentru că este o premieră pentru o instituție publică să sărbătorească ia românească conform legii abia promulgată”.

  •  „Ia, cămașa populară este simbolul cel mai puternic și cel mai stăruitor al poporului român”

Subprefectul județului Harghita Marius Țepeluș, care a participat în ultimii cinci ani la toate manifestările dedicate iei din municipiul reședință de județ, a evidențiat că „ia, cămașa populară este simbolul cel mai puternic și cel mai stăruitor al poporului român”. „Deja se vorbește că originile iilor și cămășilor populare se pierd în vremuri imemoriale, pentru că le regăsim pe motivele culturii Cucuteni, una dintre cele mai vechi civilizații din Europa de astăzi, le regăsim pe Columna lui Traian, le regăsim pe Monumentul de la Adamclisi și le regăsim chiar în Cronica pictată de la Viena de la 1330. Iată ce fericire și ce norocoși suntem că le păstrăm și noi astăzi și ne înveșmântează atât de frumos trupurile și sufletele noastre. Eu port cu mare mândrie cămașa bunicului meu din Voșlăbeni – are aproape 100 de ani – și o dată cu ea port o moștenire ancestrală pe care bunul Dumnezeu ne-a dat-o s-o ducem mai departe, s-o îmbogățim și să o transmitem prin copiii noștri în veacul veacurilor”, a spus subprefectul județului Harghita.   

Președintele ASCA Harghita, Adreana Teslovan, a amintit că în trecut în 24 iunie se sărbătorea ziua Sânzienelor, însă pentru acest eveniment a adus în atenția participanților o poveste a iei. „Noi sărbătorim astăzi Ziua Iei, dar să nu uităm că în trecut nu se sărbătorea Ziua Iei, ci se sărbătorea Sânzienele. (…) Există și o legendă foarte frumoasă. Noi nu am pregătit astăzi o legendă a Sânzienelor, am pregătit o legendă a iei. De fapt, e o legendă care spune despre denumirea localității Mahmudia. E vorba de o tânără frumoasă care a picat cu tronc unui sultan și pe care a vrut să o ia în haremul lui. Pentru a scăpa, s-a aruncat în apă și de acolo a ieșit la suprafață doar ia. Copiii alergau și strigau după sultan: Mahmud, ia, Mahmud, ia – și așa a rămas denumirea localității Mahmudia. E o legendă preluată din povestea iei”, a povestit președintele ASCA – Filiala Harghita.

Coordonatoarea grupului Șezătoare la Miercurea-Ciuc, Alexandra Țifrea, a vorbit la rândul ei despre ce semnifică pentru ea portul tradițional românesc.  

„Ia este pentru mine o punte între trecut și o punte pentru viitor, pentru că aceste cusături de pe iile și cămășile tradiționale care sunt întotdeauna fie colorate, fie mai terne, în funcție de momentul vieții omului în care au fost făcute, trebuie să ne facă să privim cu admirație, cu respect și să cinstim trecutul, să vedem cu ochi reali și deschiși mereu prezentul și să încercăm să ne uităm cu optimism, cu speranță și cu bucuria dată de culori înspre viitor. Văd că alături de noi sunt și copii. E un lucru care mă bucură, pentru că asta înseamnă că așa cum mie când eram copil mi-a fost insuflată dragostea pentru portul popular, pentru cămașa românească, de către bunicul meu, care era din Voșlăbeni, sper că și eu voi reuși să insuflu aceeași bucurie și aceeași dorință de a duce mai departe tradițiile, obiceiurile și nu în ultimul rând simbolurile naționale și culorile naționale în viitor pentru acești copii (…) care sper că la un moment dat ne va lua locul”, a spus Alexandra Țifrea.

Manifestarea fiind organizată cu două zile înainte de Ziua Drapelului României, care se sărbătorește astăzi și în municipiul reședință de județ, de la ora 18:00, la Monumentul Ostașului Necunoscut, coordonatoarea grupului Șezătoare la Miercurea-Ciuc le-a oferit participanților câte „o mică insignă tricoloră”, pentru ca fiecare „să o poarte la propriu în piept și întotdeauna în suflet”.

De asemenea, coordonatoarea grupului Șezătoare la Miercurea-Ciuc le-a oferit jandarmilor harghiteni o cămașă cu motive tradiționale, potrivit unei tradiții din trecut a românilor care plecau la război. Cămașa i-a fost înmânată comandantului IJJ Harghita, Dan Iamandi. „Noi am avut un proiect în 2018, în care am încercat să exprimăm o poveste. Militarii români, când plecau la oaste, purtau cămașa românească sub ținuta militară. Cum jandarmii au rămas militari, în mod simbolic grupul Șezătoare la Miercurea-Ciuc s-a gândit să ofere jandarmilor o cămașă cu motive tradiționale, ca să le fie alături în toate misiunile pe care le fac, fie că sunt de pace… și Doamne ajută să fie numai de pace”, a spus Alexandra Țifrea.

Ziua Iei sărbătorită la sediul comandamentului IJJ Harghita s-a desfășurat într-o sală în care a fost amenajată și o expoziție a iilor, atât recent cusute, cât și vechi de o sută de ani. De exemplu, Ștefan Teslovan, unul dintre participanți, a spus că a fost expusă o cămașa de cununie a tatălui său, din Toplița, veche de aproximativ o sută de ani și a amintit în context că „Valea Mureșului Superior are două puncte de latinitate: sunt Voșlăbeniul și Toplița”.

În aceeași sală, pe pereți au fost expuse și fotografii din ultimii cinci ani de când se organizează în municipiul reședință de județ manifestarea dedicată cămășii tradiționale românești de către grupul Șezătoare la Miercurea-Ciuc. (Șt. Pătrîntaș)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.