Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Ministrul Apărării în Harghita: „Drapelul nu cere să fie iubit de toată lumea, este un semn al suveranității statului pe orice centimetru pătrat de teritoriu” | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 19 martie 2024
Home » Societate » Ministrul Apărării în Harghita: „Drapelul nu cere să fie iubit de toată lumea, este un semn al suveranității statului pe orice centimetru pătrat de teritoriu”
Ministrul Apărării în Harghita: „Drapelul nu cere să fie iubit de toată lumea, este un semn al suveranității statului pe orice centimetru pătrat de teritoriu”

Ministrul Apărării în Harghita: „Drapelul nu cere să fie iubit de toată lumea, este un semn al suveranității statului pe orice centimetru pătrat de teritoriu”

  • Vasile Dîncu la Corbu: „Atunci când vezi o uniformă sau vezi un echipament militar în orice zonă din România trebuie să înțelegi, dacă ești cu bună credință, că aceasta nu este pentru a jigni pe cineva, ci pentru a apăra comunitățile respective și poți să te simți mândru și apărat în acel moment”
  • Ministrul Apărării la Tulgheș: „Drapelul național cere prin Constituție să fie respectat. Cine poate să-l iubească, ține de propria lui umanitate, cine nu, e treaba lui”
  • Ministrul Apărării, Vasile Dîncu la Miercurea-Ciuc: „Ceea ce am transmis aici este că statul român respectă minoritatea maghiară, dar în același timp cerem respect pentru simbolurile noastre cele mai importante”

Ziua Drapelului Național a fost sărbătorită și în județul Harghita prin ceremonialuri de înălțare la catarg a tricolorului, în prezența ministrului Apărării Naționale, Vasile Dîncu. Acestea au început la Gălăuțaș, acolo unde demnitarul a fost întâmpinat de cei doi subprefecții ai județului, Isabela Prodan și Marius Țepeluș, precum și primari ai localităților din zona de nord a județului.

Apoi au continuat la Corbu, unde Romeo Țepeș-Focșa, primarul comunei, spunea că „Drapelul reprezintă simbolul major al suveranității și independenței țării, această sărbătoare fiind un prilej de bucurie și mândrie pentru țara și neamul nostru. O zi în care conștientizăm cât de important e să prețuim valorile, tradițiile și trăirile poporului român de-a lungul timpului” și transmitea mesajul că „Drapelul unește, Drapelul nu dezbină, Ar trebui să tragem câteva învățăminte de la cele trei culori care doar împreună simbolizează ceva, ar trebui să tragem învățăminte de la cele două biserici surori – Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică – care stau de veghe sufletelor noastre și să fim uniți, să rămânem uniți, pentru că doar împreună suntem o forță”.

Arhivă foto cu manifestarea de la Corbu

La Tulgheș, Marcel Vancu, edilul comunei de la granița cu județul Neamț, spunea că „nouă ne revine misiunea și obligația să sădim în sufletele generațiilor viitoare spiritul respectului față de simbolurile naționale. Nu cred că este mai emoționant, mai mare bucurie în sufletul nostru ca atunci când Drapelul este înălțat pe catarg în acordurile imnului național. Mândria de a fi român o găsim, astăzi, în fiecare moment în care Drapelul național este ridicat cu onor. Indiferent de vârstă, statut social, etnie sau credință, suntem români. Ne înclinăm în fața Drapelului național și spunem, cu toată mândria, întregii lumi că am fost, suntem și vom fi o națiune puternică și unitară”.

Arhivă foto cu manifestarea de la Tulgheș

Seara zilei de 26 iunie, Ziua Drapelului Național, s-a terminat cu ceremonialul din Miercurea-Ciuc. În cadrul manifestării din municipiul reședință de județ, subprefectul județului Harghita, Marius Țepeluș, a dat citire mesajului prim-ministrului Nicolae Ciucă cu ocazia Zilei Drapelului Național. De asemenea, acesta a arătat că „a fost o onoare și-un privilegiu să participăm astăzi, de Ziua Drapelului Național, în mai multe localități din județul nostru, unde în mod solemn, am sărutat și înălțat Drapelul sfânt și sfințit al țării noastre – și asta pentru că, alături de Imnul Național, de limba română, de iile și costumele populare, de credința noastră strămoșească, steagul tricolor reprezintă cel mai puternic și statornic simbol identitar al poporului român”.

La Miercurea-Ciuc, Drapelul național a fost binecuvântat de Preasfințitul Părinte Andrei, episcopul Covasnei și Harghitei, împreună cu un sobor de preoți. Și în celelalte localități harghitene Drapelul a fost binecuvântat de preoți, după care oficialitățile prezente au sărutat tricolorul, după care, concomitent cu intonarea imnului, atât instrumental cât și vocal, tricolorul a fost înălțat la catarg.   

La finalul evenimentului de la Miercurea-Ciuc, Alexandra Tifrea, coordonatoarea Grupului Șezătoare la  Miercurea-Ciuc, a oferit ministrului Apărării Naționale însemne cusute în culorile tricolorului – „Din inima României pentru România”.  

Arhivă foto cu manifestarea de la Miercurea-Ciuc 

Vasile Dîncu: „Astăzi, Drapelul României stă la NATO sau Uniunea Europeană alături de Drapelul Ungariei”

În cadrul ceremonialului din Corbu, ministrul Apărării Naționale spunea că „Drapelul nostru s-a născut în suflul de libertate din 1848, atunci când s-a născut conștiința națională și pentru unguri, și pentru cehi, și pentru slovaci, pentru sârbi, pentru alte națiuni din centrul și estul Europei, și nu numai aici. Deci, toate drapelele din această perioadă sunt drapele surori. Și astăzi, când suntem în NATO, nicio competiție între drapele nu este normală. Astăzi, Drapelul României stă la NATO sau Uniunea Europeană alături de Drapelul Ungariei. Relațiile dintre Armata română și Armata maghiară sunt unele foarte bune, luptăm împreună pe același front: pe frontul de est, în care încercăm să rezolvăm suveranitatea țărilor noastre și să devenim o forță de descurajare foarte importantă.

De aceea, cred că în această zi este important să ne bucurăm. Bucuria noastră nu jenează pe nimeni, nu trebuie să ofenseze pe nimeni. Pentru că ne bucurăm pur și simplu pentru noi, pentru istoria noastră și pentru identitatea noastră”.

„Mă bucur că aici, în comunitățile unde sărbătorim astăzi, comunități preponderent cu majoritate românească, tricolorul este folosit, simțit, iubit altfel decât în toată România. Pentru că dvs., românii din Harghita și Covasna, simțiți cel mai bine cât  de important este să te simți împreună sub tricolor.

Știu că aici trebuie să vă luptați, câteodată, ca să vă afirmați identitatea. Nu este simplu. Sper că secolul XXI va fi un secol în care vom putea să ne bucurăm împreună și Harghita, și Covasna, atât de 15 Martie, cât și de 1 Decembrie, să ne respectăm simbolurile fiecare și să nu ne încurce asta în conviețuirea noastră modernă, pașnică, pentru că toate lucrurile ne adună împreună, sunt foarte puține lucruri care ne separă și acelea sunt invenții politice, în general, nu sunt lucruri fundamentale – avem aceleași drame, avem aceleași suferințe și avem, în general, aceleași bucurii și noi, și maghiarii pe acest teritoriu”, încheia demnitarul discursul său de la Corbu.

„Trebuie să respecți simbolurile statului oriunde ai fi”

Și la Tulgheș Vasile Dîncu a reiterat ideea de unitate și de respect reciproc, însă a amintit și de obligațiile pe care le are fiecare cetățean.

„Știu că uneori administrația centrală uită de românii din Harghita și Covasna sau nu înțelege foarte bine care sunt aici luptele cotidiene, care sunt problemele oamenilor și, uneori, sentimentul de a fi părăsit în propria ta țară. De aceea am venit să vă spun că Guvernul României, Armata României este aici și este aici ca să spună un lucru foarte simplu: Drapelul național este un semn al suveranității statului român pe întreg teritoriul României, Drapelul național cere prin Constituție să fie respectat. Cine poate să-l iubească, ține de propria lui umanitate, cine nu, e treaba lui. Problema este însă următoarea: trebuie să respecți simbolurile statului oriunde ai fi”, a spus ministrul Apărării.

Vasile Dîncu a mai precizat faptul că, alături de Guvernul României, militează pentru descentralizare și pentru autonomie locală, deoarece primarul știe cel mai bine care sunt nevoile comunității.

Ministrul Apărării Naționale a amintit și de un caz în care a fost implicat președintele Ungariei cu ocazia vizitei pe care a întreprins-o, de curând, în mai multe localități din România. „Când un președinte al unui stat vecin vine și se joacă cu simbolurile naționale este o chestiune care, în viziunea mea, ține și de educație. Am văzut o bornă vopsită în alte culori decât cele naționale ale noastre, pe teritoriul României. Dacă o făcea un adolescent sau un hipster sau o hipsteriță, mi se părea un lucru normal; când președintele unui stat face acest lucru, asta înseamnă educație națională. Când îți educi o etnia în ură, încerci să propagi tensiune mai degrabă și nu apropiere față de ceilalți, atunci (…) handicapezi generații întregi.

Noi, românii, Guvernul României, Armata României, încercăm să educăm tinerii noștri în spiritul respectului pentru toți ceilalți, pentru toate etniile, pentru alte categorii în care putem să împărțim populația. A face o educație pozitivă înseamnă să crești cetățeni pentru secolul XXI”.

„Nu am venit aici să enervăm pe nimeni, nu am venit aici să facem o sărbătoare ostentativă”

 „Am venit aici ca ministru al Apărării Naţionale, dar mai ales ca membru al Guvernului României, al guvernului central, cu bucuria de a fi împreună cu dumneavoastră cei care simţiţi româneşte şi respectaţi drapelul României. Drapelul este simbolul cel mai important care ne uneşte şi, chiar dacă unii consideră că este o mare vitejie să te lupţi cu drapelul unei ţări, drapelul nu poate decât să unească. Drapelul este un fel de simbol al Constituţiei, Constituţie care garantează drepturile tuturor în România, drepturile, libertăţile şi tot ceea ce înseamnă drepturile de cetăţean al unei ţări libere, al unei ţări europene, care respectă individul şi colectivităţile. Nu am venit aici să enervăm pe nimeni, nu am venit aici să facem o sărbătoare ostentativă. Este pur şi simplu o sărbătoare de suflet şi ştiu că pentru dumneavoastră, cei de aici, este mult mai puternic simţită pentru că sentimentul patriotic este mult mai bine simţit aici decât la Bucureşti sau în alte locuri, acolo unde românii sunt majoritari”, a spus ministrul Apărării Naționale în discursul său de la Miercurea-Ciuc.

Vasile Dîncu a evidențiat în fața celor prezenți că România respectă drepturile tuturor, indiferent de etnie sau orice altceva. „Sunt bucuros să împărtăşesc această bucurie cu dumneavoastră şi să simt aceasta ca pe o energie care să o pot duce mai departe la Guvernul României şi să ne aducem aminte, încă o dată, pentru că uităm din când în când, că există pe teritoriul României oameni care au nevoie de a lupta pentru a fi români. Sunt sigur că în România respectăm toate drepturile cetăţenilor, indiferent de etnie, indiferent de preferinţe de altă natură. Pentru că, în România, Constituţia, drapelul şi legile ţării sunt legate de Europa şi Europa este cel mai generos proiect din ultimele sute de ani care s-a făcut în lume. Este un proiect social, un proiect în care cetăţenia este mai importantă decât celelalte valori, este prima valoare, cea pe care o respectăm”, a punctat ministrul Apărării.

„Cred că cea mai bună educație pe care o putem face copiilor noştri este să transmitem limba, cultura, simbolurile pe care le avem şi, sigur, respectul faţă de străini sau faţă de partenerul de istorie”

Ministrul Apărării a precizat că a făcut astăzi, de Ziua Drapelului Național, „un periplu prin câteva localităţi din judeţul Harghita şi m-am bucurat să văd costume naţionale, să văd oameni care se bucură autentic”. „Cred că cea mai bună educație pe care o putem face copiilor noştri este să transmitem limba, cultura, simbolurile pe care le avem şi, sigur, respectul faţă de străini sau faţă de partenerul de istorie. Acesta este tipul nostru de educaţie naţională care, alături de educaţia creştină, ne face mai umani şi ne înalţă. Avem aceleaşi frici ca populaţie, ca oameni, cu partenerii noştri de etnie maghiară, mai multe lucruri ne apropie decât ne separă, sunt infinit puţine lucrurile care ne separă. Ne este frică de preţuri şi de economie, de inflaţie, mamelor care sunt de etnie română sau maghiară le este frică pentru viitorul copiilor lor şi la fel plâng când le pleacă copiii în străinătate, au aceeaşi tristeţe, nu se deosebeşte una de alta. Nu are rost să adăugăm frici pe care politicienii încearcă să le folosească electoral, spunând că, de fapt, suntem unii duşmanii altora. De aceea, vreau să vă spun că mă bucur aici pentru seninătatea cu care priviţi dumneavoastră lucrurile şi pentru maturitatea cu care românii din Harghita şi Covasna privesc viitorul şi prezentul.

Trăiască România! Trăiască tricolorul!”, a spus în finalul discursului său ministrul Apărării.

„Cu siguranță, aici de 30 de ani există o traumă pe care și românii o simt, și maghiarii”

Ulterior, Vasile Dîncu a declarat că a venit în Harghita cu „un mesaj pozitiv, un mesaj legat de sărbătoare”. „Sărbătoarea nu separă, sărbătoarea poate să adune oamenii. La bucurie, oamenii se adună cel mai bine și chiar dacă este percepută aici doar ca o sărbătoare a românilor, am spus și aici, drapelul nu cere să fie iubit de toată lumea, este un semn al suveranității statului pe orice centimetru pătrat de teritoriu. Și atât, să fie respectat. Asta este. În rest, nu intră în competiție cu simbolurile locale. Pot exista identități locale puternice, poate să existe simboluri locale pe care oamenii le venerează. Este, sigur, o formă a libertății pe care în secolul XXI ne-o permitem. Pe de altă parte, cu siguranță, aici de 30 de ani există o traumă pe care și românii o simt, și maghiarii. Maghiarii resimt o traumă care este una istorică, indusă, nostalgia unor imperii demult moarte și românii sigur se simt aici dezavantajați pentru că nu au reprezentanți în administrație, pentru că uneori sunt agresate simbolurile lor și acestea, după părea mea, în secolul XXI sunt un lucru care nu este normal”, a afirmat ministrul Apărării.

Acesta a mai spus că sunt, poate, comunități în care este majoritate maghiară și care „au avut de pierdut, pentru că au fost izolate de liderii lor, izolate față de mesajul de la București”.

„Noi, românii, suntem în general relaxați, poate câteodată prea relaxați în această problemă, dar asta nu înseamnă că Guvernul nostru nu merge mai departe să sprijine în mod tolerant minoritățile. Avem minoritățile la guvern de câteva decenii și pentru noi acesta este un lucru pe care îl respectăm, un lucru pozitiv, că știm, eu sunt și sociolog, eu știu foarte bine că și minoritățile au trauma lor, au sensibilitățile lor, de foarte multe ori pornind de la modul cum, de exemplu, autoritățile respectă sau nu respectă legile țării. Poate că aceste comunități în care este majoritate maghiară au avut de pierdut, pentru că au fost izolate de liderii lor, izolate față de mesajul de la București. Știu că noi, ca putere centrală, ca guvern al Românei, suntem datori să oferim ceea ce numim bunuri publice tuturor comunităților, indiferent că sunt de etnie sau de alta, ca majoritate și noi respectăm în continuare acest lucru. Ceea ce am transmis aici este că statul român respectă minoritatea maghiară, dar în același timp cerem respect pentru simbolurile noastre cele mai importante. Cerem un lucru minim: acela de reciprocitate. Respectăm minoritatea și vrem ca și noi să fim respectați și simbolurile noastre să fie respectate”, a mai spus Vasile Dîncu. (Liviu Câmpean, Șt. Pătrîntaș)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.