Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Ie cu IstorIE | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Cultură » Ie cu IstorIE
Ie cu IstorIE

Ie cu IstorIE

  • În Harghita, capitala iei a fost la Toplița

Este pentru al doilea an când, pe malul Mureșului Superior, la Toplița, se organizează un eveniment amplu dedicat iei, la acesta luând parte zeci de persoane, fie că vorbim de femei care țes și fac ii, invitate din localitățile învecinate ori chiar din județul Mureș, fie că de localnici care au mers să admire costumele populare.

Evenimentul a fost organizat în piața din fața cinematografului, acolo unde au fost amplasate șase standuri ale invitaților din comunele harghitene Gălăuțaș, Corbu și Tulgheș și din comunele mureșene Lunca Bradului, Deda, Ibănești. În clădirea cinematografului au fost amenajate trei expoziții ale toplițenilor: una a Muzeului Etnografic și alte două private, aparținând doamnelor Lucica Ioana Cucuiet și Maria Pop Rafila. Invitații nu au venit cu mâna goală, mesele fiind împodobite cu elementele tradiționale, cu flori de Sânzine, precum și cu bunătăți culinare din care lumea prezentă la eveniment putea să guste.

Coordonatoarea evenimentului, Andra Borș, ne spunea că, față de cea precedentă, ediția din acest an se diferă prin aducerea de comunități reprezentate de membrii unor asociații culturale care au adus ii, atât dintre cele mai vechi, transmise din generație în generație, cât și cusute mai nou.

Și tot față de anul trecut s-a introdus o paradă a costumelor populare care, cum spunea Andra Borș, „din fericire, s-a extins și am avut parte de dansuri, chiote de șezătoare, am fost serviți cu bucate tradiționale, așa încât evenimentul a devenit nu doar festiv, ci unul al bucuriei, al frăției românești, unul de spiritualitate și de mândrie națională”.

Invitații și gazdele evenimentului, îmbrăcați în costume populare, au străbătut o parte din centrul municipiului, trecătorii putând admira portul popular.

În cadrul Iei cu IstorIE a fost organizat și un concurs. Câte o reprezentantă a fiecărei comunități a prezentat povestea unei ii pe care a adus-o. Au vorbit despre motivele care se găsesc pe iile respective, despre model, culori, modul în care a fost transmisă din generație în generație, modul în care a fost păstrată, dar și percepută ia respectivă.

„Am fost întrebată de ce-mi place atât de mult ia. Am încercat să explic cât de mult o veneram pe bunica mea. Era o femeie adevărată care își îmbrăca nu doar membrii familiei, își îmbrăca și casa – știa să coase, știa să țeasă, știa să facă tot ce ținea de gospodărie. Și atunci am încercat să aduc nu numai minunățiile care zăceau ascunse în cufere, ci și părți de patrimoniu care erau mai puțin vizualizate, inclusiv în muzeul etnografic din Toplița”.

Ii de peste 100 de ani vechime

Așa cum menționam mai sus, în clădirea cinematografului erau amenajate standurile toplițenilor. Două dintre acestea au fost făcute din dragoste pentru tradiție și portul popular.

Pop Maria Rafila este asistentă medicală, iar în timpul liber coase ii. Am întrebat-o dacă în ziua de astăzi se mai cos ii și dacă e greu să se facă una. Ne spunea că încă se mai păstrează tradiția, iar părinții ai căror copii vor să meargă pe latura artistică încearcă să le ofere tot ce este necesar pentru asta. De altfel, spunea că s-a și format un grup mai mare care a început să coase ii care să păstreze cât mai mult din cele vechi.

„Pentru începători poate o să li pară greu să facă o ie, pentru că au fost și persoane care au renunțat. Dar dacă ai plăcere și vrei să ajungi la final la ea, atunci merită”, ne spunea interlocutoarea noastră.

Colecția de ii a doamnei Pop Maria Rafila cuprinde și o ie de peste 100 de ani, una pe care bunica i-a dat-o fetei ei. Spunea că primește tot ce i se dăruiește și le recondiționează. Dar au fost și ii pe care nu le-a mai putut folosi, care erau mâncate de molii; de la una din ele a luat mărgelele și marginea și a aplicat-o pe o altă ie ca să nu se piardă modelul.

Tot din Toplița este și Lucica Ioana Cucuiet, profesoară de religie. A început să colecționeze ii în urmă cu 15 ani. Atunci, când au cumpărat o casă veche, în ea au găsit un canapeu în care erau câteva pringetori. Și așa s-a născut ideea unei colecții.

Pasiunea, zice că o are de mică. „De mic copil, când veneam de la școală, mama mea stătea lângă pat, torcea, iarna totdeauna punea stativele cu preșuri, țoale, cu lipidee, cu traiste, cu tot ce era necesar, pentru că, pot să spun, a îmbrăcat membrii familiei”.

Una dintre iile speciale pe care o are a fost confecționată chiar de ea, cu ocazia Centenarului. A fost confecționată manual și a fost adaptată în culorile tricolorului.

Acum, în colecția de ii se află cămăși de 80-90 de ani, cămăși țesute și cusute manual, alese în război (stativ). Colecția e îmbogățită cu traiste, pringitori sau ițari, șoareci, bondă, năframă de iarnă, cușmă, desagi, blide, o lampă veche, pieptene pentru lână, pieptene pentru cânepă, vârtelniță, sucală, un ciur folosit atunci când fasolea se dădea în vânt.

Pe vremuri, când pleca cineva din lumea aceasta, la agapele creștine, se puneau în desagi colaci și se mergea pe la mese.

Una dintre farfuriile (sau blide, cum se mai zice) din colecția personală are o vechime de 200 de ani.

 „Am încercat să aduc și o lampă rustică, la lumina căreia am făcut 12 clase. Locuind într-o zonă puțin mai retrasă, am făcut liceul la lampă (a învățat la lumina lămpii – n.a.); dar, pentru asta, am reușit să fac și facultate”, ne destăinuia Lucica Ioana Cucuiet.

Ii din județul Mureș

Maria Lircă ne spunea că a venit din Deda „cu mare drag ca să împărtășim și locuitorilor de aici bucuria noastră, bucuria noastră de a fi români, care astăzi, ia ne înveselește și ne amintește de strămoși și de continuitate”.

Despre iile din Deda spune că sunt ii vesele, dedenii purtând, în general, culori vii, culori vesele, pentru că oamenii din Deda sunt oameni veseli, oameni primitori.

„Ia este un element de bază în costumul popular românesc, iar astăzi am adus o colecție de ii. Din păcate, spațiul nu ne-a permis să arătăm tot ce avem, dar vă așteptăm la Deda unde avem un muzeu și o colecție bogată de ii. Ceea ce am adus reprezintă trei generații: generația copiilor, care sunt astăzi prezenți între noi, generația adulților și generația oamenilor înțelepți – și nu aș putea să zic oameni bătrâni, dimpotrivă, oameni de la care avem multe de învățat”, spunea invitata din Deda.

Din Ibănești a fost Grupul Ibășteana. Este un grup de peste 20 de femei, iar la Toplița au fost 15. Dorina Farcaș spunea că au încercat să fie autentice, astfel au adus cu ele ii vechi, iar manechinele sunt, de fapt, ele, intitulându-le manechine vii.

Cea mai veche cămașă pe care au adus-o cu ele are peste 100 de ani și o îmbrăca Dorina Farcaș; celelalte aveau în jur de 40-50 de ani.

„Acum avem și un instrument de a ne prezenta”

O invitată specială a fost Zorina Pleșca, din partea Asociației La Blouse Roumanie, organizație care se leagă de Andreea Tănăsescu și de inițierea Zilei Internaționale a Iei. Am întrebat-o cum vede evenimentul din Toplița.

A ținut să-i felicite pe organizatori și a spus că o bucură faptul că a văzut amprenta fiecărei localități. „Fiecare localitate – continua Zorina Pleșca – a adus ceea ce este mai bun. Au căutat, au pregătit cu minuțiozitate și ne-au prezentat nouă, cei veniți din alte localități și din alte zone ale țării, ceea ce au ei mai bun și mai frumos și, nu în ultimul rând, istoria lor, pentru că toate aceste costume pe care participanții le-au pregătit au în spatele lor povești și o istorie a locului”.

Și pentru că în această săptămână președintele României a promulgat legea prin care ziua de 24 iunie devine „Ziua iei”, nu puteam să nu o întreb pe Zorina Pleșca cât de important este acest aspect, în special din punct de vedere simbolic.

„Este extrem de important. Este foarte importantă pentru noi ca identitate. Ziua Universală a Iei este, de fapt, un proiect de comunitate, în care a fost preluată o inițiativă de comunități atât din România, cât și de afară. Practic, prin acest element de identitate – ia – putem să vorbim și noi despre noi ca români, despre istoria noastră, despre ceea ce suntem, despre înaintașii noștri. Acum avem și un instrument de a ne prezenta.

Mă bucur foarte mult că s-a luat această decizie. Este, nu important, este esențial să putem să ieșim, să ne prezentăm și să avem un element pe care să-l și purtăm în momentul în care vorbim despre noi”, spunea reprezentanta Asociației La Blouse Roumanie.

Consemnare de LIVIU C.

Arhivă foto

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.