Strategia dinainte gândită a dat roade

 Drept dovadă, modelul harghitean a fost apreciat ca fiind o replică paşnică la un protest bucureştean…

În cursul săptămânii trecute, comuna Frumoasa a fost gazda unui eveniment onorat aşa cum se cuvine de autorităţile locale şi cele judeţene, de specialişti şi localnici, de preot şi de oameni a căror experienţă a contat şi contează foarte mult pentru o parte din membrii comunităţii, încrezători în forţele lor…

Se adunaseră acolo pentru a fi martori ai momentului în care unitatea de procesare a laptelui avea să fie pusă în funcţiune după două zile de la eliminarea cotei în toate statele Uniunii Europene, lucru ştiut de multă vreme, care avea să dea emoţii producătorilor din România încă de la început…

Atunci, unii dintre ei, între care s-au numărat a fi şi harghitenii, au crezut în asociere şi, sprijiniţi fiind la nivel judeţean, au făcut primii paşi către cucerirea independenţei faţă de procesatori. Era, după cum aveam să aflu, prin 2005…

 

La 10 ani distanţă, în Frumoasa

Locul în care primarul comunei, d-l Ferencz Tibor, a evidenţiat faptul că 107 oameni au pus bazele unei cooperative agricole, încercând să-şi câştige, prin propriul efort şi prin muncă, autonomia într-un sector economic vital pentru populaţia din zonă, iar d-l Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, reluând ideea, a felicitat comunitatea, composesoratele, asociaţiile crescătorilor de bovine şi bisericile, care au făcut posibilă apariţia unui obiectiv important pe harta comunei. Şi a mai spus ceva: „În ziua în care în Bucureşti are loc un miting al fermierilor, supăraţi între altele de dispariţia cotei de lapte, noi oferim aici o replică paşnică, pe seama căreia impactul eliminării ei va fi atenuat”.

După această scurtă intervenţie, odată cu binecuvântarea preotului, în aplauzele mulţimii, a fost tăiată panglica obiectivului în care, dincolo de bani, s-au investit şi foarte multe speranţe.

Nu pot să nu amintesc aici că la acest eveniment a mai fost prezent şi directorul Fabricii de lapte din Cristuru-Secuiesc, o unitate model prin felul în care a reuşit să iasă din hăţişurile tranziţiei, spre a-şi croi, încet, dar sigur, drum către piaţă şi către inimile unor oameni, precum cei din Frumoasa, care au nevoie de astfel de modele. Şi pentru că ştiinţa şi experienţa sunt la fel de importante în astfel de situaţii, s-a aflat acolo şi doamna Huszti Sarolta, fostul inginer şef al Fabricii de lapte din Miercurea-Ciuc, în calitatea sa de consilier tehnic al celor ce aveau nevoie constant de părerea autorizată a unui specialist.

Nu pot, de asemenea, să trec cu vederea faptul că un alt obiectiv cu acelaşi profil va fi inaugurat într-o perioadă nu prea îndepărtată la Lunca de Jos, pentru ca ceva mai târziu să fie programată tăierea panglicii celui din Ciumani.

Poate că într-o bună zi voi putea scrie despre un astfel de eveniment şi din alte localităţi situate undeva în zona nordică a Harghitei, în care s-au consolidat asociaţii puternice, ce au aderat puţin mai târziu la Asociaţia judeţeană a crescătorilor de bovine…

 

…Revin la primar

…şi la bucuria sa, justificată de altfel prin materializarea acelui vis frumos, care nu le-a dat linişte oamenilor încă din 2011. Existau sceptici, existau îndoieli, existau speranţe şi nopţi nedormite şi era firesc să fie aşa. Asta până în ziua în care gândul bun a învins spre a face loc certitudinilor.

Drept urmare, chiar înainte de recepţia finală a unităţii, când în judeţ a poposit Ministrul Dezvoltării din Ungaria, oamenii din Frumoasa au ţinut să îi arate şi oficialului maghiar ce au reuşit ei să facă, iar preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) avea, după cum mi-a mărturisit, să-i solicite ca sprijin o linie de prelucrare a laptelui. Acum, nu ştiu dacă ministrul a promis sau nu că va onora solicitarea, dar ştiu că d-l Borboly, în numele comunităţii de acolo, nu a ratat ocazia de a încerca, lucru care mie, recunosc, mi-a plăcut…

Şi asta cu atât mai mult cu cât, preciza un domn din echipa tehnică, spaţiul şi linia tehnologică aflată în funcţiune permit extinderea capacităţii de prelucrare, dacă situaţia o va impune.

Sigur, mulţi dintre dumneavoastră, cititorii acestor rânduri, cred că sunteţi curioşi să ştiţi care este valoarea investiţiei şi cine a pus banii jos. Ei bine, aflaţi că este vorba despre aproximativ 450.000 euro, asiguraţi în cea mai mare parte de către Composesoratele din Frumoasa, Nicoleşti şi Bârzava, plus ceea ce a putut da legal CJ Harghita.

Da, am reţinut corect aspectul ce ţine de aportul instituţiei judeţene, pentru că şi acum, ca şi în alte ocazii, d-l Borboly a afirmat că ar fi foarte mulţumit dacă, citez, „Bucureştiul ne-ar asigura (n.r. – consiliilor judeţene) portiţa legală prin care să putem finanţa astfel de activităţi”.

Făbricuţa din Frumoasa, cum îmi place să îi spun unităţii, are o capacitate de prelucrare de 3.000 litri lapte/zi, dar deocamdată va lucra sub acest nivel, produsul finit urmând a fi un caşcaval din familia celor cu fermentare îndelungată!

 

Viitorul sună bine!

Readucând în atenţia oamenilor eliminarea cotei de lapte şi nevoia de a face faţă concurenţei, d-l Borboly a subliniat, aşa cum o face ori de câte ori are prilejul, că pentru un viitor fără griji pe acest segment, dar şi pentru sănătatea noastră, a tuturor, important ar fi ca şi consumatorii să ia de pe raft doar produsele locale, pentru că numai aşa va putea fi menţinut în funcţiune motorul economic din acest spaţiu geografic binecuvântat de Dumnezeu.

Ceva mai direct, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine din Harghita (ACB), d-l Márton István, mi-a spus că, după ce a văzut la televizor că o felie de caşcaval tartinabil în loc să ardă cu flacără după ce i s-a dat foc, s-a carbonizat mocnit, nu mai vrea să audă sub nici o formă despre produsele din import. Aşa că, acolo, la Frumoasa, a profitat de prezenţa preotului şi l-a rugat ca după slujbă, în discuţiile cu enoriaşii, să le spună şi el ce să aleagă de pe rafturile magazinelor, spre a-şi putea proteja astfel nu numai sănătatea, ci şi sursa lor de existenţă. Pentru că, în urma efortului făcut în scopul asigurării independenţei faţă de procesatori, după cum arătam la început, ACB a creat în timp 46 de puncte de colectare a laptelui dotate ca la carte, lucru care acum, când unii procesatori speculează situaţia legată de eliminarea cotei şi plătesc pentru un litru 0,40 ori 0,60 lei, Asociaţia plăteşte 1,20 lei, garantând evident şi preluarea, pentru orice modificare a situaţiei urmând a se miza pe înţelegerea şi responsabilitatea membrilor asociaţi.

 

Două opinii din cele multe culese

Prima, a domnului Korodi Attila, parlamentar UDMR: „Ceea ce s-a întâmplat începând cu ziua de 1 aprilie era preconizat de mult timp, aşa că protestul fermierilor din Capitală nu cred că va oferi vreun răspuns la problemele lor. Răspunsul e în acest tip de investiţii, în puterea asociaţiilor crescătorilor de bovine, în composesorate şi în dorinţa oamenilor de a depăşi cu astfel de metode, o situaţie previzibilă”; a doua îi aparţine domnului dr. Ladó Zsolt, directorul DSVSA Harghita: „Această unitate de prelucrare a laptelui răspunde, din punctul nostru de vedere, cerinţelor de producţie pentru piaţa internă. Cât priveşte centrele de colectare din cele trei localităţi aflate în perimetrul comunei, nu cred să apară vreo problemă pentru că sunt dotate cu tancuri de răcire”.

***

Ziua în care, după cum spuneam, oamenii locului şi-au văzut visul cu ochii s-a încheiat în jurul unei mese la care s-a ciocnit şi un pahar cu vin pentru sănătate şi noroc.

Ei bine, asta este şi urarea noastră adresată lor!

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii