Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat, vineri, la Târgu-Mureş, că Ministerul Public trebuie să redeschisă dosarul conflictului interetnic din 19-20 martie 1990 de la Târgu-Mureş, întrucât e vorba despre infracţiuni extrem de grave, iar acei responsabili, instigatori şi manipulatori, să fie scoşi la lumină şi să răspundă pentru ce au făcut.
„O altă concluzie pe care eu o trag cu privire la ce s-a întâmplat datorită acestor lipse de anchete, pentru că nu au fost anchete, au fost o glumă, atitudinea aceasta de non-combat de a trage la răspundere sau încercarea de a trage la răspundere a amărâţilor ălora care au fost în stradă, adică a unor ţărani şi a unor orăşeni amărâţi, manipulaţi şi instigaţi de oameni care aveau interese evidente de a acapara puterea politică şi alte demnităţi, probabil, trebuie să îi responsabilizăm pentru că ei circulă printre noi, oameni buni, că sunt la Bucureşti, că sunt la Târgu-Mureş, poate nu îi cunoaştem, dar îi vedem zi de zi. Va trebui, aşa cum s-a întâmplat – şi aceasta este dacă vreţi poziţia mea publică – ca şi în cazul dosarelor mineriadelor să se întâmple acelaşi lucru. Şi aceasta este şi concluzia, mulţumesc, ca Ministerul Public, pentru că e vorba totuşi de infracţiuni de genocid şi contra umanităţii, care sunt imprescriptibile, să se întocmească dosare şi acei responsabili instigatori, manipulatori să fie scoşi la lumină şi să răspundă pentru ce au făcut”, a declarat Horaţius Dumbravă.
El a fost prezent la Conferinţa „Identitate, etnicitate, etnocentrism, naţionalism, în contextul actual al Uniunii Europene”, organizată de Primăria Târgu-Mureş, Consiliul Judeţean Mureş şi Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş.
Judecătorul CSM a spus şi că au fost prezentate o serie de cifre „extrem de interesante” cu privire la urmările acelui conflict: 5 morţi – 2 români şi 3 maghiari – 278 de răniţi, 30 de persoane au fost trimise în judecată, alte 21 arestate în cursul urmării penale, dintre care 12 romi, 8 maghiari şi 1 român şi că instanţa a condamnat 8 persoane după acele evenimente din martie 1990: 1 maghiar şi 7 romi.
„Dosarele cu omor deosebit de grav, aşa cum comunicau oficialii Parchetelor de la acea vreme (…) au rămas cu autori necunoscuţi. Presa locală târgu-mureşeană, în 2004-2005, vă invit să recitiţi acele articole, relata de altfel cum s-a pierdut un dosar la Parchet sau la Parchetele din Târgu-Mureş. Şi a apărut (dosarul – n.r.) tocmai când infracţiunea de omor deosebit de grav s-a prescris. Aceste lucruri sunt de neiertat. Ce pot eu să spun şi o spun, iarăşi cu maximă responsabilitate: ferească Dumnezeu să fi existat complicităţi între Justiţie, între reprezentanţii Justiţiei locale şi politicieni locali, indiferent că ei au fost români sau maghiari”, a accentuat membrul CSM.
Acesta consideră că ar exista indicii că după 1990 până în jurul anului 2000 ar fi putut exista astfel de complicităţi şi că, dacă până în 1989 justiţia era subordonată, „slugă a Partidului Comunist”, după 1989, în special în teritoriu, în judeţe acolo unde puterea era mai mare şi mai evidentă, „au existat complicităţi, schimburi reciproce de avantaje între conducătorii instanţelor şi parchetelor şi politicienii locali”.
Din acest motiv, Horaţius Dumbravă susţine că există o legătură între data de 20 martie 1990 şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), cu intrarea României în Uniunea Europeană, deoarece românii şi maghiarii s-au integrat cu o traumă netratată, care poate oricând recidiva.
„Ce legătură are însă intrarea României în Uniunea Europeană şi MCV-ul cu 20 martie 1990? Are şi daţi-mi voie acum să fiu foarte serios, fără nici o tentă glumeaţă: românii şi maghiarii din această parte a României au intrat în Uniunea Europeană cu o traumă netratată, nerezolvată şi care, netratată fiind, poate oricând recidiva! Sunt câteva articole din Tratatul cu Uniunea Europeană care se referă la spaţiul de Justiţie, solidaritate, toleranţă, nediscriminare, preluate şi de Carta fundamentală a drepturilor omului, nu fac referire pentru că aş complica prea mult discursul. Însă îmi asum cuvintele pe care le spun acum cu maximă responsabilitate: Târgu-Mureş şi ce înseamnă acest oraş pentru zonele limitrofe, este un oraş cu două comunităţi care comunică greu, foarte greu. Mai ales la nivel educaţional şi cultural, adică tocmai acele elemente care ne pot face să fim mai buni, mai toleranţi unii faţă de alţii. De altfel, ce se întâmplă astăzi la această conferinţă, cred eu, se înscrie în logica apropierii celor două comunităţi”, a concluzionat magistratul. (Agerpres)
