Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Harghita
La patruzeci şi cinci de zile după bugetul naţional – prin urmare, în ultima zi posibilă – Consiliul Judeţean Harghita a adoptat bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2017 al judeţului Harghita şi estimările pe anii 2018-20120. Faţă de bugetul aprobat în şedinţa ce a avut loc în localitatea Sânsimion, bugetul adoptat în şedinţa extraordinară ce a avut loc luni, 3 aprilie 2017, a suferit o singură modificare, în sensul că suma aprobată iniţial de 190 mii lei pentru Centrul Cultural şi de Arte din Lăzarea s-a redus la 175 mii de lei, care se va lua din fondul de rezervă al judeţului.
O dezbatere furtunoasă
Nu se poate spune că subiectul „Lăzarea” a trecut lin, dar comparativ cu dezbaterea temei privind patinoarul artificial din Gheorgheni, subiectul „Lăzarea” a trecut ca un fulg.
Reabilitarea Patinoarului din Gheorgheni în valoare de 21 milioane de lei – a spus preşedintele Borboly Csaba – pare a fi un proiect uriaş. Acest proiect are o execuţie etapizată, etapa I se referă la reabilitarea învelitorii şi intervenţiile necesare pentru securitatea la incendiu în valoare de 2.868.669 lei, etapa a II-a se referă la extinderea tribunei, amenajarea zonelor administrative şi spaţiile tehnice în valoare de 14.751.551 lei şi etapa a III-a se referă la construirea unei săli de antrenament şi bazin de înot în valoare de 3.476.606 lei.
Deocamdată discuţiile se învârt doar în jurul etapei I în valoare de 2,8 milioane de lei, sumă care ar rezolva acoperişul patinoarului, dar pentru acest lucru municipiul Gheorgheni cere sprijinul Consiliului Judeţean pentru finanţarea lucrărilor privind reabilitarea învelitorii şi intervenţiile necesare pentru securitatea la incendiu. Controversele au apărut în legătură cu modul de soluţionare a realizării investiţiei, o primă chestiune care trebuie rezolvată fiind intabularea dreptului de proprietate al judeţului Harghita în procent de 42,3 la sută care va constitui temei pentru judeţul Harghita, ca în calitate de proprietar să finanţeze noi investiţii corespunzătoare cotei sale de proprietate. La un moment dat s-a propus ca proiectarea (DALI, DDE,AC) să fie realizată de către municipiul Gheorgheni, iar lucrarea să fie realizată în comun cu Consiliul Judeţean, lucru care să fie specificat în Contractul de asociere care ar urma să fie semnat de către CJH. Pentru urgentarea realizării acestei investiţii s-a propus ca proiectarea să o facă municipiul Gheorgheni şi investiţia să aibă o nouă denumire, şi anume „reabilitare învelitoare şi intervenţie pentru securitatea la incendiu la patinoarul artificial din Gheorgheni”, finanţarea urmând să se facă în măsura dreptului de proprietate al judeţului Harghita, valoarea de buget numai după aprobarea documentaţiei tehnice de către Consiliul local municipal Gheorgheni, Comisia tehnico-economică a CJH şi de către Consiliul Judeţean Harghita este de 2,8 milioane de lei. Se impune spus faptul că în problema patinoarului din Gheorgheni, vicepreşedintele Barti Tihamér şi consilierul Mezei János (fostul primar al Gheorgheniului) au fost susţinători vehemenţi în găsirea soluţiilor pentru ca lucrările la acoperiş să înceapă cât mai degrabă şi să se încheie până la începerea sezonului competiţional 2017-2018. Până la urmă, fără a intra în amănunte cu privire la polemici şi dispute, s-a ajuns la o propunere acceptabilă, şi anume ca CJH să aloce suma de 250 mii lei credit bugetar (pentru proiectare-execuţie) şi 2.250 mii lei credit de angajament, dar totul se va finaliza atunci când municipiul va avea documentaţia făcută, ceea ce poate dura o săptămână, două sau cine ştie cât.
Alimentarea cu apă a localităţilor Ceheţel şi Tărceşti
Al doilea punct de pe ordinea de zi a fost în legătură cu trecerea obiectivului de investiţii „Sistemul de alimentare cu apă în localităţile Ceheţel şi Tărceşti, comuna Şimoneşti, din domeniul public al judeţului în domeniul public al comunei Şimoneşti”, lucrare a cărei valoare este de 292.850 lei. Trebuie spus faptul că sistemul de alimentare cu apă în Ceheţel şi Tărceşti a fost realizat în 2012-2013 şi este compus din: sistem de captare a sursei de apă din forajul existent, 1.555 m conductă de aducţiune, 7.505 m conductă de distribuţie, rezervor de 40 mc, un cămin cu regulator de presiune, un cămin subteran cu staţia de clorinare, două cişmele stradale şi 2 hidranţi. Investiţia a fost realizată în cadrul programelor de realizare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare în localităţile care au sub 300 de locuitori. Proiectul de hotărâre nu a obţinut votul necesar pentru a deveni hotărâre, având în vedere faptul că din 31 de consilieri au fost prezenţi doar 19 şi ar fi fost nevoie de votul a 2/3 din total.
La capitolul „diverse”
Consilierii au fost informaţi despre faptul că (în chiar ziua în care a avut loc şedinţa) s-a primit motivarea Curţii de Apel din Bacău în legătură cu „depozitul de deşeuri” din Corund, iar rezultatul este unul pozitiv, spunea preşedintele Borboly. În legătură cu acest subiect (şi el vechi şi „cu cântec”, despre care am scris cu ceva vreme în urmă) voi spune doar atât că au fost invitaţi cei doi vicepreşedinţi – Biró Barna Botond şi Barti Tihamér – să informeze plenul dacă banii europeni – fiind vorba despre un proiect cu finanţare europeană – sunt sau nu periclitaţi ca urmare a prelungirii lucrărilor la acest depozit. Răspunsul a fost că prelungirea termenului nu periclitează banii europeni, însă vor fi cheltuieli neeligibile.
Un alt lucru care trebuie menţionat la capitolul „diverse” este următorul: pentru o foarte scurtă perioadă – poate nici 10 minute – a fost prezent în sala de şedinţe preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Péter Ferenc, care a dorit să aducă la cunoştinţa harghitenilor că împreună cu preşedinţii consiliilor judeţene Covasna şi Harghita au decis să depună proiecte în programul guvernamental PNDL pentru a reabilita drumurile care leagă cele trei judeţe şi care ar scurta substanţial distanţele actuale dintre acestea, este vorba de cinci tronsoane de drumuri limitrofe pe care cei trei preşedinţi de consilii judeţene s-au angajat să înceapă şi să termine lucrările de reabilitare în acelaşi timp. „Merită – spunea oaspetele – să ne gândim la dezvoltarea acestor drumuri”.
AURELIA ILUŢ
