Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Încă de la primul său mandat, domnul Traian Băsescu a declarat că doreşte să fie un preşedinte jucător. Atunci nu cred că am înţeles foarte bine ce înseamnă asta şi nici acum nu sunt foarte sigură că m-am dumirit. Pentru că, mă gândesc eu, dacă a fost jucător înseamnă că a jucat undeva, dar unde?! Sigur, dacă ar fi să recunosc, l-am văzut cândva pe ecranele televizoarelor într-un local alături de câteva fete frumoase, cu care, pe o muzică în draci, bătea ritmul unui dans ţigănesc. Mi-a plăcut la nebunie, aşa cum mi-a plăcut şi atunci când, proaspăt ales, pe o scenă din centrul Capitalei a tras o duşcă dintr-o sticlă de şampanie după care a aruncat-o în mijlocul mulţimii aflată în extaz. Ce spectacol, ce preşedinte-unicat prin comportamentul său…
Şi totuşi o îndoială mă încearcă: nu cumva domnul Băsescu în loc să spună că se va juca a greşit şi a spus că va juca?! E o ipoteză pe care nu o exclud întrucât, la vreme de criză, când la cârma Guvernului se afla premierul Boc, preşedintele a decis să se joace cu salariile bugetarilor, cu pensiile şi ajutoarele sociale, cu alocaţiile pentru copii şi TVA-ul, şi jocul i-a ieşit…
Mi-am amintit de toate astea acum, după alegerile europarlamentare, care, în opinia analiştilor politici, au fost un exerciţiu electoral util pentru ceea ce va să vină. Dar ce o să vină, sau mai exact cine o să vină la Cotroceni în luna noiembrie, după plecarea domnului Băsescu? Poate tot un preşedinte-jucător sau poate un preşedinte care va decide să-şi exercite atribuţiile doar în limite constituţionale. Dacă ar fi să mă întrebaţi pe care îl prefer, vă spun fără nici o rezervă că pe ultimul, dar de unde să-l iau?! Evident, din lista de oferte a partidelor care s-au şi apucat deja să facă şi să desfacă alianţe…
După modelul lor încerc să-mi fac şi eu o listă a mea, pe care o deschid cu domnul Klaus Johannis, urmat de domnul Călin Popescu Tăriceanu, după ce domnul Antonescu, politicianul care a părăsit cu partid cu tot familia liberalilor europeni pentru cea a popularilor europeni, a făcut pasul înapoi.
Imediat, în următoarea rubrică îl plasez pe domnul Ponta, actualul şef al Executivului, care se mai lasă însă curtat, afirmând că, dacă nu va fi altcineva care să candideze la această înaltă demnitate în stat, se va sacrifica dumnealui. Din acest motiv, în planul strategic de… rezerve îl mai trec pe domnul Oprescu, fost PSD-ist, care, chiar dacă nu şi-a exprimat dorinţa de a candida la cea mai înaltă funcţie în stat, stă foarte bine în sondaje la capitolul încredere.
Într-o mare încurcătură mă găsesc acum şi din cauza anunţatului mariaj dintre PDL şi PNL, care, dacă nu se despart înainte de a fuziona, potrivit declaraţiilor celor doi preşedinţi, unul titular şi unul acum demisionar, doresc să susţină la prezidenţiale acelaşi candidat, o persoană al cărei nume nu a fost încă rostit.
Dar cum mişcările pe tabla de şah sunt departe de a se fi încheiat, până în noiembrie strategii având suficient timp pentru a-şi definitiva tactica de joc, eu las lista deschisă, dar mai trec pe ea numele doamnei Elena Udrea, membră marcantă a Partidului Mişcarea Populară, pe care l-a susţinut fără perdea în alegerile europarlamentare însuşi preşedintele nostru jucător.
Şi pentru că nu se poate exclude nici un candidat al UDMR la prezidenţiale, eu cred că această formaţiune politică, ale cărei voturi nu sunt deloc de neglijat, poate înclina balanţa într-o parte sau alta, în situaţia în care s-ar ajunge la al doilea tur de scrutin. Ba mai mult chiar, aceste voturi l-ar putea ajuta pe actualul preşedinte să rămână în cărţi, transformându-l într-un jucător veritabil la Palatul Victoria, dacă rezultatele alegerilor din primul tur ar deschide o pistă favorabilă unor negocieri la care să fie invitaţi inclusiv liderii Uniunii. Şi cum UDMR a demonstrat că are negociatori foarte buni, nici un calcul făcut acum nu cred că are sorţi de izbândă…
ŞTEFANA DRĂGHICI
