Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Instanţa a tranşat printr-o hotărâre definitivă cazul afacerii dubioase „Bunurile Private din Ciuc” | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 19 martie 2024
Home » Societate » Instanţa a tranşat printr-o hotărâre definitivă cazul afacerii dubioase „Bunurile Private din Ciuc”
Instanţa a tranşat printr-o hotărâre definitivă cazul afacerii dubioase „Bunurile Private din Ciuc”

Instanţa a tranşat printr-o hotărâre definitivă cazul afacerii dubioase „Bunurile Private din Ciuc”

  • Tribunalul Harghita a menţinut hotărârea Judecătoriei Topliţa: Asociaţia Composesorală „Bunurile Private din Ciuc” nu este continuatoarea fostei entităţi de drept public cu acelaşi nume din 1946, aşa cum a susţinut, şi nu are dreptul să revendice bunuri în valoare de milioane de euro
  • Întrebarea este: ce se întâmplă cu bunurile deja retrocedate acestei asociaţii?

Tribunalul Harghita, printr-o hotărâre definitivă, a menţinut sentinţa civilă a Judecătoriei Topliţa din luna iulie 2016, prin care se constată că Asociaţia Composesorală „Bunurile Private Ciuc” nu este continuatoarea fostei entităţi cu acelaşi nume şi, astfel, nu are dreptul să dobândească terenurile forestiere solicitate, în special în partea de nord a judeţului, şi alte imobile, a căror valoare se ridică la multe milioane de euro. Miercuri, Tribunalul Harghita a respins apelul declarat de Asociaţia Composesorală „Bunurile Private Ciuc”, pe motivul că este nefondat, împotriva sentinţei Judecătoriei Topliţa.

Conform soluţiei pe scurt, Tribunalul Harghita „respinge apelul declarat de apelanta Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc împotriva Sentinţei civile nr. 676/20.07.2016 a Judecătoriei Topliţa, ca neîntemeiat. (…) Definitivă”.

Judecătoria Topliţa a respins, anul trecut, pe fond, pentru a doua oară, acţiunea Asociaţiei Composesorale „Bunurile Private din Ciuc” formulată împotriva Comisiei Judeţene de Aplicare a Legii Fondului Funciar Harghita pentru a anula hotărârea prin care s-au respins contestaţiile depuse împotriva Comisiilor locale de fond forestier din comunele Corbu, Tulgheş şi Bilbor. Aceste comisii au respins, la rândul lor, cererile Asociaţiei Composesorale de retrocedare a unor suprafeţe de teren acoperite cu vegetaţie forestieră – la vremea respectivă peste 20 de mii de hectare de păduri ori fâneţe (ulterior, această suprafaţă a scăzut la aproximativ 8.400 de hectare). În hotărârea Judecătoriei Topliţa se arată: „admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc. (…) Respinge acţiunea formulată de reclamanta Asociaţia Composesorală Bunurile Private din Ciuc, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Judeţeană de Aplicare a Legii Fondului Funciar Harghita, Comisia Locală de Aplicare a Fondului Funciar Bilbor, Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar Tulgheş şi Comisia Locală de Aplicare a Fondului Funciar Corbu, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă”.

O asemenea hotărâre a mai fost luată de Judecătoria Topliţa în 8 iulie 2014, însă Asociaţia a atacat sentinţa cu apel la Tribunalul Harghita, cerând rejudecarea cauzei. Tribunalul Harghita a admis atunci demersul Asociaţiei, în 8 octombrie 2015, şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe (Judecătoria Topliţa).

 

∗∗∗

Cum am semnalat în nenumărate rânduri (inclusiv în această săptămână, într-un amplu articol, cu opinii pro şi contra, motiv pentru care nu vom mai intra în detalii), afacerea „Bunurilor Private din Ciuc” este una dubioasă.

Nu vom comenta ce înseamnă această decizie, deoarece considerăm că hotărârile instanţelor de judecată în acest caz au fost foarte clare: s-a încercat obţinerea unor suprafeţe forestiere importante, în special în partea de nord a judeţului, dar şi a zeci de imobile, fără ca cei care au cerut să fie îndreptăţiţi în demersul lor.

Însă considerăm că e un caz care ar trebui să ridice multe semne de întrebare în ceea ce priveşte modul în care s-a desfăşurat procesul de retrocedare în Transilvania. Când, nu cu mult timp înainte, numai cine nu a cerut nu a primit…

Şi suntem curioşi ce se va întâmpla cu clădirile deja retrocedate acestei asociaţii, din moment ce justiţia spune cât se poate de limpede că „nu are dreptul să le dobândească…”. (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Cred că ne aflăm în fața unui caz penal, pe care ar trebui să-l investigheze DNA. În baza acestei hot.jud. definitive, cineva ar trebui să ceară instanței restituirea bunurilor retrocedate. Acesta ar putea fi statul român.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.