Colocviu întru memoria unor lideri ai comunităţii româneşti din Harghita

octombrie 6, 2017 in Cultură

Marţi, 3 octombrie, la Centrul Eparhial din Miercurea-Ciuc a avut loc colocviul intitulat „Lideri ai comunităţii româneşti din judeţul Harghita – apărători ai Bisericii strămoşeşti şi ai Neamului românesc”, organizat întru cinstirea memoriei unor lideri ai comunităţii româneşti din judeţul Harghita, care, prin activitatea lor pusă în slujba binelui public, au contribuit la păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale, înscriindu-se în rândul apărătorilor Bisericii strămoşeşti şi ai Neamului românesc în acest spaţiu multietnic şi pluriconfesional. Lucrările colocviului au fost moderate de PS Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei, dr. Ioan Lăcătuşu, director ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi dr. Ana Dobreanu, şef secţie la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior.

După o scurtă slujbă de pomenire, PS Andrei a deschis lucrările citându-l pe Sf. Apostol Petru, care în Epistola către Romani spunea: „Aduceţi-vă aminte de înaintaşii voştri, vedeţi cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa. Sunt foarte mulţi cei care trebuie evocaţi, dar am socotit, împreună cu colaboratorii de la Centrul Eparhial şi Muzeu, ca în prima fază să pomenim câţiva dintre harghitenii noştri dragi care au fost aproape de biserică, care au slujit neamul şi, în acelaşi timp, au apărat identitatea naţională în această parte a ţării. (…) Ori frăţiile voastre ştiţi cel mai bine cât de greu este să aperi biserica, neamul şi limba în această zonă a ţării”, a afirmat gazda manifestării, episcopul Covasnei şi Harghitei.

Ioan Lăcătuşu a spus că în afară de ceea ce au făcut familiile, la perpetuarea memoriei acestor personalităţi au contribuit biserica, instituţiile de cultură, şcoala şi, în mod deosebit, Asociaţiunea ASTRA, iar „în contextul concret al nostru trebuie să aducem un elogiu publicaţiei de limbă română Informaţia Harghitei, care la anul împlineşte 50 de ani de la înfiinţare şi care, în coloanele sale, atât cât s-a putut înainte de 1989 şi mult mai mult după aceea, a oglindit activitatea comunităţilor locale şi a personalităţilor ieşite din sânul acestora”, iar după înfiinţarea Episcopiei au început să apară monografii, publicaţii, studii, proiecte. „S-a pomenit aici de Nerva Stoica, a accentuat vorbitorul. Ştiţi foarte bine că a murit supărat. Consiliul local de aici nu a acceptat să-i dea titlul de om al cetăţii. Dragii mei, nu mai aşteptaţi să vă cinstească personalităţile Consiliului local Miercurea-Ciuc. Noi din 2003 dăm titlul de Cetăţean de onoare al comunităţii româneşti din Sf. Gheorghe. Important este să-i cinstim noi pe ai noştri. Şi a doua propunere: Prefectura Mureş, la propunerea unui harghitean, publicistul Mihai Suciu din Voşlăbeni, când era consilier al prefectului, acordă de Ziua Naţională Fibula de la Suseni, un premiu pe care-l dă şi românilor, şi ungurilor, care au făcut ceva pentru judeţ. Se poate adopta acest obicei şi în Harghita, şi Covasna. Să nu mai stăm, marginalizaţi, la cheremul unei administraţii publice locale separatiste, care nu pune în valoare românii”.

Mai departe, în cadrul manifestării au fost prezentate principalele repere biografice, principalele izbânzi profesionale şi fapte artistice ale următoarelor personalităţi româneşti din judeţul Harghita: arhimandritul Mihai Goia, fost stareţ al Mănăstirii „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Topliţa, care a stat de vorbă cu Golda Meir şi i-a ajutat pe evrei să plece în Ţara Sfântă pe când era la Mănăstirea Pângăraţi – despre care a vorbit cu multă însufleţire actualul stareţ al lăcaşului sfânt din Topliţa, arhimandritul Emilian; pr. Constantin Gane, fost protopop al Protopopiatului Ortodox Miercurea-Ciuc, ale cărui numeroase fapte creştineşti şi patriotice au fost evocate de pr. Vasile Budeanu; pr. Viorel Mihoc, fost consilier economic al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, despre care a vorbit pr. Teodor Bijec; o foarte vie imagine a legendarului dascăl Gheorghe Afloarei a creionat prof. Dorina Moraru-Drăghici; specialistul în agronomie Ioan D. Bucur a fost evocat de profesorul Stelian Busuioc şi apoi, cu multă emoţie, de fiul său, Nicolae Bucur; efervescenta activitate artistică şi culturală a poetului Andrei Jenică, fost conducător al Cercului Militar din Miercurea-Ciuc, a fost surprinsă, atât cât e posibil, de conducătorul Cenaclului Literar „Buna Vestire”, Ionel Simota; publicistul şi scriitorul Mihail Filimon şi aprigul gazetar Gheorghe Chiper au fost evocaţi de colegii lor de muncă de la Informaţia Harghitei, respectiv subsemnatul şi romancierul Ştefan Danciu; portretul atât de complex al lui Nerva Stoica, epitrop al Parohiei Miercurea-Ciuc şi participant la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, a fost alcătuit de pr. Emil Pop; despre Aurel Marc, fost director al Arhivelor Naţionale Harghita, a vorbit cu multă căldură prof. Ana Dobreanu de la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior; economistul cu vaste preocupări Gheorghe Paşcanu, fost director al Sucursalei Harghita a Băncii Naţionale a României, care coresponda cu personalităţi precum Patriarhul Teoctist, Vaclav Havel, Papa Ioan Paul al II-lea, Regele Mihai sau Dumitru Prunariu, a fost evocat de nepotul său, Remus Paşcanu, iar prof. Constantin Costea aproape că a reanimat inima largă şi generozitatea inginerului şi poetului Ioan Roman, conducătorul Cercului ASTRA din Bălan.

„Mi-ar fi plăcut mai mult să vorbesc la lumina candelei – a spus în încheiere Adrian Jean Andrei, prefectul de Harghita. Candelă pe care astăzi am aprins-o pentru cei care nu mai sunt printre noi, dar uitându-mă la emoţia pe care dumneavoastră aţi avut-o împreună cu mine, mi-am dat seama că ei sunt vii şi trăiesc cu noi, pentru că atâta timp cât putem să ne amintim de ei, de oamenii şi activitatea lor, de spiritul lor, ei sunt printre noi. Şi astăzi nu am făcut altceva decât să ne dăm seama că există o punte între noi – cei rămaşi aici – şi veşnicie, o punte pe care trebuie s-o păstrăm şi de-acum încolo, iar acest colocviu pe care-l salut şi mulţumesc organizatorilor, doresc să continue. Mă uitam pe pagină la cei 12, poate şi apostoli, dacă vrem să le zicem aşa, sunt foarte multe personalităţi pe care ar trebui să le evocăm, o să-i identificăm pe toţi, n-o să rămână nici unul nepomenit, pentru că sunt foarte mulţi români care prin activitatea şi spiritul lor n-au făcut altceva decât au păstrat valorile româneşti şi identitatea noastră românească. Fie că discutăm despre cultură, de teatru, de literatură, sunt multe modalităţi de a-ţi putea păstra identitatea în această zonă atipică în care n-am avut niciodată – şi credem că nici n-o să avem – o viaţă uşoară”, a conchis prefectul Harghitei.

Colocviul a fost organizat de Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita şi Fundaţia „Adevărul Harghitei”.

Relatare de M. GROZA