Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Studiu de caz: comuna Joseni
Legile care sancţionează furtul de lemne s-au înăsprit de la an la an. Cu toate acestea, şi în judeţul Harghita sustragerea de material lemnos continuă să fie o „îndeletnicire” constantă.
În ciuda întocmirii de dosare penale sau a amenzilor deloc mici, se pare că furtul de material lemnos continuă să fie rentabil pentru cei care se îndeletnicesc cu aşa ceva. Vorba unui proprietar de pădure din comuna Joseni: dacă din 10 furturi făptaşul este prins o dată, tot rentează.
Potrivit statisticilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita, din 2012, în fiecare an poliţiştii au aplicat peste 450 de amenzi pe linie silvică, adică mai mult de o sancţiune pe zi în acest domeniu. Cuantumul amenzilor a crescut de la an la an, la fel ca şi cantitatea de material lemnos confiscată. În 2016, de exemplu, valoarea amenzilor aplicate de poliţişti s-a dublat faţă de anul anterior, la fel şi cantitatea de material lemnos. Şi vorbim doar de statisticile IPJ Harghita, la care se adaugă şi constatările specialiştilor silvici.
Povestea unui furt, care „nu este un caz singular, e un fenomen”, în comuna Joseni
Pál Emeric este un proprietar de suprafeţe împădurite din comuna Joseni (în anul 2010, din cauza faptului că a ridicat glasul împotriva „mafiei” care taie ilegal pădurile, a fost bătut în propria casă de trei indivizi, dosarul rămânând cu autor necunoscut şi în prezent). Acesta spune că în zonă furtul de lemne este un „fenomen”, iar păgubiţii sunt proprietarii de fâneţe sau păşuni împădurite, pentru care nu au asigurată paza pădurii, nici legea neimpunând o astfel de obligaţie.
Acesta ne povestea că la începutul acestui an, mai exact pe 5 ianuarie, hoţii au încercat din nou să fure lemne de pe proprietatea lui. Potrivit acestuia, în luna decembrie a anului trecut, pădurarii din cadrul Ocolului Silvic de Regim Gheorgheni i-au marcat, de pe fâneaţa împădurită proprietate privată, aproximativ 20 metri cubi de lemn, pentru a fi exploataţi în ianuarie-februarie. Însă în data de 5 ianuarie, în jurul orei 17:00, a fost înştiinţat, telefonic, de pădurarul Csata Hunor că în pădurea lui se aude zgomot de drujbe. Pădurarul a fost înştiinţat, la rândul său, de muncitorii care exploatau legal material lemnos de pe o proprietate a Composesoratului Joseni. Imediat după aceasta, spune Pál Emeric, l-a anunţat telefonic pe şeful de district Incze József şi s-au deplasat la faţa locului, unde au găsit şase arbori tăiaţi, de diferite dimensiuni. „Ulterior, când am măsurat cioatele, acestea aveau diametrul între 30 şi 45 de cm, deci arbori destul de groşi: tăiaţi, curăţaţi şi secţionaţi la 4 şi 5 metri”. După ce a constatat că s-a adeverit faptul că se taie copaci din pădurea lui, Pál Emeric l-a sunat pe poliţistul Sai Ferencz, din comună, relatându-i despre cele văzute. La faţa locului s-au deplasat poliţistul şi criminalistul din Voşlăbeni. „Cei doi au ajuns la faţa locului, au fotografiat şi au început să investigheze cazul. La faţa locului erau urme de jeep; 4 tipuri de cizme de cauciuc. (…) Am urmărit urma jeepului cam 1 km, până la un loc unde se exploatează piatră ornamentală subţire şi acolo am găsit urmă de căruţă, care era ataşată maşinii de teren. Am găsit doze de bere… Băieţii consumau după ce au terminat munca. Am găsit şi un buldoexcavator, care nu fusese mutat în ziua respectivă. Deci motivul deplasării cu jeep era furtul de lemne şi nu exploatarea pietrei”, povesteşte Pál Emeric, precizând că în jurul orei 23:00 s-a întors acasă. „Acum se fac investigaţii, aşa mi s-a spus mereu, sunt audiaţi martorii, atât pădurarul, cât şi cei care au fost la faţa locului”. După ce a fost inventariat lemnul, a rezultat o cantitate de 4,73 mc.
Mafia din Baktai
Pál Emeric explică faptul că metoda – în timp ce într-o parte se tăia lemn legal, în altă parte se exploata ilegal, pentru ca zgomotul de drujbă să nu se ştie de unde vine – este frecvent folosită de hoţi.
Acesta spune că nu e prima dată când hoţii taie lemne de pe proprietatea lui, în ultimii ani mai întâmplându-se de trei ori. „Acesta nu e un caz singular, este un fenomen, deşi legile sunt înăsprite, hoţii nu se lasă de această meserie”.
Pál Emeric susţine că cei care se ocupă cu aşa ceva sunt cunoscuţi în comună, însă nu precizează numele, iar oamenii se tem să reclame la Poliţie furturile. „Atât de deschis fac această treabă încât umblă cu maşini neînmatriculate, fără permis de conducere, în stare de ebrietate; au făcut accidente pe drumul forestier Baktai şi se mai şi laudă unii, pe parbrizul din faţă cu litere mari, albe, scriu Mafia din Baktai.
Nu se tem de Poliţie, de opinia publică. Probabil vor să atenţioneze opinia publică că sunt Mafia din Baktai (n.n. – Baktai e o zonă din comuna Joseni, unde a avut loc şi fapta prezentată mai sus) şi se ştie obiceiul mafiei: dacă cineva are curaj să se ridice împotriva ei, pe urmă poate să tragă consecinţele”, spune Pál Emeric, precizând că de asemenea consecinţe a avut parte şi el. „Consecinţe din care eu am avut deja norocul să învăţ, când am avut musafiri nepoftiţi în casă, trei mercenari plătiţi, cu ani în urmă, pe data de 23 aprilie 2010. Caz care a rămas neelucidat şi dosarul a rămas cu autor necunoscut”.
Proprietarii privaţi de terenuri, terorizaţi de mafia lemnului
Pál Emeric susţine că nu numai de pe terenurile lui hoţii fură lemne, ci de pe toate proprietăţile private. „Oamenii care posedă teren particular sunt undeva terorizaţi de această mafie a lemnului, sunt furaţi zi şi noapte. Câteodată prinşi, altădată neprinşi şi oamenii nu au curajul să facă demersurile legale pentru că sunt ameninţaţi cu dare de foc la casă, ameninţaţi cu moartea dacă au curaj să ridice cuvântul şi să meargă la Poliţie, ca mine”, povesteşte Pál Emeric, precizând că pe el a încercat să-l calce cu maşina „o persoană din Mafia Baktai” şi i-a fost spart şi geamul, deoarece a avut curaj să raporteze la Poliţie.
De asemenea, acesta afirmă că presupuşii hoţi de lemne nu se ating de pădurea Composesoratului. Deoarece „ştiu că dacă se ating de pădurea Composesoratului, acolo consecinţele sunt mai grave şi se folosesc de faptul că oamenii nu au curaj să raporteze individual fiecare furt, în majoritatea cazurilor ajung la un consens cu proprietarul, dacă sunt prinşi. Proprietarul duce lemnul acasă, e mulţumit că paguba este recuperată, material ori cu bani, şi cazul nu ajunge la Poliţie. În majoritatea cazurilor, hoţul se împacă cu proprietarul”.
Întrebat dacă cunoaşte persoane în această situaţie, Pál Emeric a spus că „dacă nu au curaj să pornească o acţiune legală şi să raporteze la Poliţie, atunci nici presei nu relatează, temându-se de aceşti escroci. (…) Dacă voia să stopeze acest fenomen raporta imediat la Poliţie…”.
Potrivit acestuia, în zonă sunt 5-6 grupuri care mai au asemenea preocupări, deşi în urmă cu mai mulţi ani erau mult mai mulţi, care din cauza amenzilor primite au considerat că nu mai rentează. „În fiecare grup sunt cam 3-4 persoane, sunt prieteni. (…) Nu lucrează nicăieri, dar trăiesc bine, căci din 10 furturi, dacă sunt prinşi o dată rentează, merită. Cu ani în urmă au furat cu căruţe şi cai, iar acum s-au perfecţionat şi fură cu jeep şi căruţă. (…) Este mai rapid şi mai uşor de întreţinut”, mai povesteşte Pál Emeric, susţinând, totuşi, că în ultimul timp poliţiştii au început să-i prindă şi să-i amendeze.
În numărul următor vom reveni cu poziţia Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita.
Consemnare de Şt. PĂTRÎNTAŞ
