Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
În judeţul Harghita se înregistrează restanţe semnificative în ceea ce priveşte aplicarea legilor fondului funciar, a declarat ieri directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI), Sorin Truţă. Acesta a afirmat, ieri, într-o conferinţă de presă că instituţia pe care o conduce a organizat în ultima perioadă, împreună cu Instituţia Prefectului şi cu Consiliul Judeţean Harghita, o serie de 11 întâlniri cu primarii localităţilor din judeţ. Aceste întâlniri au fost organizate folosindu-se anumite criterii, astfel încât localităţile au fost grupate ţinându-se cont de asemănările existente în ceea ce priveşte aplicarea legilor fondului funciar şi Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară. Sorin Truţă a precizat că până în prezent în judeţul Harghita au fost cadastrate peste 60.000 de hectare în mod sistematic, fiind vorba despre 93.000 de imobile. Totodată, sunt suprafeţe însemnate înscrise la cerere, practic 34 la sută din suprafaţa judeţului fiind înscrisă în aplicaţia informatică eTerra. „Noi estimăm că până la finele anului 2023, dacă se vor finaliza toate lucrările de înregistrare sistematică aflate în derulare şi vor mai fi acordate finanţări, vom ajunge undeva la 70 la sută din suprafaţa judeţului înscrisă în aplicaţia informatică eTerra”, a spus Sorin Truţă.
Acesta a menţionat că în ceea ce priveşte aplicarea legilor fondului funciar se înregistrează restanţe semnificative. Din suprafaţa validată de 140 de mii de hectare şi nepusă în posesie la jumătatea anului 2015, s-au pus în posesie, până în prezent, aproximativ 19 mii de hectare, ceea ce reprezintă un procent de doar 13,60 la sută. Noi am făcut demersuri însemnate pentru amendarea legislaţiei.
„Din anul 2020 se cofinanţează lucrările de întocmire a planurilor parcelare necesare pentru eliberarea titlurilor de proprietate. Sperăm ca primarii localităţilor să aloce sume cu această destinaţie în bugetul localităţilor pentru că, după recepţionarea lucrărilor şi deschiderea cărţilor funciare, practic aceste sume se returnează de către ANCPI localităţilor. Întâlnirile au fost foarte constructive, s-a făcut o analiză la nivelul fiecărei localităţi. S-au analizat problemele cu care se confruntă fiecare comisie locală de fond funciar şi s-au găsit soluţii pentru fluidizarea celor două procese”, a arătat directorul OCPI Harghita.
La rândul său, prefectul judeţului Harghita, Petres Sándor, a declarat că în cazul în care pe partea de cadastrare activităţile s-ar derula în ritmul ultimilor 7-10 ani, chiar şi cu finanţările asigurate ar fi nevoie de încă o perioadă asemănătoare pentru finalizare.
„Pe cadastrare, pe contractele de sectoare, se vede că putem derula în condiţii de succes, cam 35 de contracte de sectoare pe an. Odată cu creşterea pragului de achiziţionare directă a serviciilor, pentru că fiecare localitate încearcă, mai ales cele care au relaţii consolidate cu operatorii din domeniu, să se întindă până la limita maximă a achiziţiei directe. Dacă se promulgă acea modificare care a fost adoptată în Parlament, şi care înseamnă dublarea pragului la achiziţiile directe, am putea să creştem ritmul lucrărilor pe acest segment. Deci, în loc de 15 mii de hectare pe finanţare, cam atât este media, am putea ajunge undeva la 20-25 mii de hectare. Deci, un instrument care, dacă se promulgă legea, ne va fi la îndemână. Dar, şi aşa, discutăm, în cele mai bune condiţii de finanţare, de 7-10 ani pentru finalizarea cadastrării”, a afirmat prefectul judeţului Harghita. Petres Sándor a atras atenţia că pe partea de aplicare a legilor fondului funciar lucrurile nu stau mai bine şi se poate estima că acest proces poate fi finalizat doar peste mult timp, în ritmul de înaintare al anilor 2016-2022, ceea ce este inacceptabil.
„Am avut discuţii foarte serioase, am încercat să identificăm şi câteva probleme şi să oferim şi soluţii şi am încercat să îi responsabilizăm pe toţi cei implicaţi, mai ales în localităţile unde nu s-au înregistrat progrese. Ca un exerciţiu matematic, există localitate care în ultimii şapte ani nu a rezolvat nimic din suprafeţele validate şi nepuse în posesie, deci zero pe linie, există localitate care, dacă merge în ritmul acestor şapte ani, o să termine în 4.500 şi ceva de ani de acum înainte aplicarea legilor fondului funciar. Avem nevoie de un alt ritm al acestor lucrări şi am discutat cu fiecare localitate în parte posibilităţile lor. Ce putem să facem noi şi ce o să încercăm să facem în cele ce urmează? Am convenit un ritm clar al activităţii Comisiei Judeţene de Fond Funciar, lucrăm în fiecare lună, inclusiv în lunile de vară. (…) Am încercat să convingem unităţile administrativ-teritoriale că, în afară de înregistrarea sistematică, ar trebui să facă eforturi şi pentru elaborarea planurilor parcelare, pentru că este mai simplu şi are aceeaşi finalitate. Am oferit idei de a găsi persoane cu care să lucreze, am constatat că nu există o abordare uniformă şi am explicat câteva situaţii legate de aplicarea Legii 231/2018 – curţi, construcţii aparţinătoare de casa de locuit. Aici i-am atenţionat că din noiembrie anul trecut suntem într-o situaţie legislativă foarte favorabilă şi ar trebui să revadă cererile nesoluţionate până acum, în cursul acestui an şi să le soluţioneze şi am clarificat şi cel puţin două exemple posibile de abordare greşită a comisiilor locale, ca să avem o practică uniformă în judeţ şi să nu existe cazuri în acelaşi tip de situaţie cu rezultat diferit: respingere într-o localitate şi admitere în altă localitate. Am constatat că mare parte, cam 90% din problemele legislative, avute în ultimii 10-20 de ani au fost rezolvate graţie eforturilor OCPI şi ale reprezentanţilor noştri în Parlament şi în Guvern şi am identificat şi una-două probleme care nu au încă soluţie legislativă şi ne propunem în viitorul nu foarte îndepărtat şi soluţii pentru acestea”, a spus Petres Sándor.
În ceea ce priveşte problemele existente, acesta a explicat că există diferite niveluri de interes şi de implicare din partea autorităţilor locale, sunt cazuri în care lipsesc fondurile necesare, în unele localităţi există personal propriu de specialitate, pe când în altele nu, dar sunt şi situaţii în care nu se acordă sprijinul suficient firmelor cu care există lucrări contractate.
„În plus, există, trebuie să spunem, şi o lipsă de interes a cetăţenilor. Bine, nu se poate generaliza, dar acea generaţie care şi-a vrut pământul înapoi este sau nu mai este. O bună parte din activităţile gen: moştenire, cumpărare, s-au desfăşurat fără a fi oficializate şi cei care deţin acum, o parte dintre ei zic: e bine aşa, banii de la APIA dacă e nevoie vin, nu am nicio treabă cu nimeni. Deci, unii dintre deţinători îşi vor manifesta interesul abia în momentul în care sunt forţaţi să o facă de diferite împrejurări. Mai ales pentru terenurile de valoare economică redusă, gen fâneţe îndepărtate sau păşuni, acolo unde e şi foarte greu să ştii care e delimitarea propriei bucăţi, nu prea reuşeşti, chiar dacă se desfăşoară acţiunea de cadastrare sau de elaborare măsurători pentru planuri parcelare, nu prea reuşeşti să îi aduni pe oameni, pe de o parte şi e şi greu să clarifici cu ei situaţia de fapt. Asta în condiţiile în care toate recomandările şi practica din ultimii ani este să se plece de la practica din teren, spre acte şi nu invers cum s-a făcut, de exemplu, la începutul anilor 2000. Pentru că acele acţiuni cu elaborări de planuri parcelare şi titluri la birou şi raportare săptămânală e producţie de titluri pe hectare. (…) Problema este că s-au elaborat greşit şi până nu au intervenit destule înlesniri în legislaţie – şi asta în ultima vreme – aceste greşeli blocau efectiv toată activitatea din zona respectivă. Ca să modifici un titlu elaborat greşit era o muncă titanică, ca să modifici un plan parcelar greşit ne dă şi acum probleme. Mai sunt probleme istorice, cum că oamenii au acte şi evidenţe pentru ceva şi posedă altceva. În perioada comunistă era obligatoriu să contractezi după suprafaţa deţinută şi numărul de animale, iar oamenii aveau tendinţa să spună că au mai puţin. Acele lucruri s-au notat şi acum tu ai două hectare şi toţi vecinii ştiu că ai două hectare, dar dacă ţi-a apărut un hectar jumătate nu prea ai ce să faci. Pentru acest tip de problemă nu există o soluţie legislativă şi atunci şi oamenii şi primăriile, ca să nu creeze probleme oamenilor, preferă să nu se atingă de aceste teritorii”, a mai spus Petres Sándor.
Prezent la conferinţa de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat că una dintre priorităţile asumate de instituţie a fost clarificarea situaţiei juridice şi finalizarea cadastrării terenurilor, deoarece investiţiile europene şi foarte multe lucruri depind de succesul acestor demersuri.
„Din păcate, ce s-a stricat în 30 de ani nu se poate repara în câţiva ani, dar trebuie să facem eforturi. Unde suntem noi implicaţi ca şi consiliul judeţean, primordiale sunt drumurile judeţene. Deci avem 950 de kilometri de drum judeţean şi o mare parte este deja cadastrată, iar pentru restul acum avem contract în derulare. Şi aici s-a omis în anii anteriori, deci nu s-a făcut cadastrarea drumurilor judeţene şi de obicei drumurile judeţene sunt foarte importante pentru că trec prin localităţi, trec prin proprietăţi, iar dacă nu se cadastrează corect se ivesc foarte multe probleme. Chiar şi acum avem. De obicei avem când începe o lucrare şi omul de rând crede că proprietatea sa ajunge până la axul drumului şi avem conflicte. Până acum am avut doar două sau trei procese de acest gen, le-am câştigat pe toate, deci cadastrarea drumurilor judeţene merge pe un ritm cam optimist şi încercăm unde sunt probleme să ne sfătuim şi să găsim soluţii cu localnicii”, a afirmat Borboly Csaba.
Acesta a amintit că de câţiva ani este prioritară şi finanţarea activităţilor consiliilor locale din sume redistribuite din partea CJ Harghita, iar administraţiile locale pot depune solicitări în cazul în care se înregistrează probleme şi este nevoie de fonduri.
Borboly Csaba s-a referit şi la importanţa soluţionării unor conflicte pe plan local şi ajungerea la un consens pentru evitarea dificultăţilor în ceea ce priveşte intabulările, mai ales că un proces în instanţă poate dura mai mulţi ani, existând în acest sens comisia de conciliere care se înfiinţează prin ordin al prefectului sau prefecţilor, dacă este vorba despre localităţi limitrofe situate la graniţa judeţelor.
EMIL GROZA
