Participanţi din localitatea Corbu la Primul Război Mondial

Prof. dr. Dorel Marc, cercetător în cadrul Muzeului Judeţean Mureş, a prezentat la Topliţa, în cadrul Zilelor „Miron Cristea”, o interesantă comunicare cu titlul „Participanţi din localitatea Corbu la Primul Război Mondial – După documente de arhivă”. Manifestarea Zilele „Miron Cristea”, ediţia a XXVI-a, a fost organizată recent de Fundaţia Culturală „Miron Cristea”, în parteneriat cu Centrul Cultural Topliţa, cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului – Serviciul Dezvoltare Comunitară, cu susţinerea Primăriei şi Consiliului Local Topliţa. Comunicarea prof. dr. Dorel Marc, ca şi celelalte prezentate în cadrul evenimentului de la Topliţa, a fost cuprinsă în volumul Sangidava.

După ce la ediţia din 2022 a Zilelor „Miron Cristea” prof. dr. Dorel Marc a publicat date despre participanţii din comuna Bilbor la Primul Război Mondial, în acest an a urmat localitatea Corbu.

În continuare vom reda aspecte din comunicarea prof. dr. Dorel Marc. „Continuăm seria publicării listelor cu soldaţii participanţi la Marele Război, militari proveniţi din satele Mureşului Superior, în acest număr al revistei găzduitoare venind rândul comunei Corbu, localitate aflată aproape de frontiera fostului imperiu austro-ungar cu România Vechiului Regat. După cum se poate observa, activitatea noastră de documentare şi cercetare a fost concentrată în ultimii ani pentru marcarea centenarului Primului Război Mondial, aniversarea centenarului Marii Uniri, dar şi al ultimului centenar, al Încoronării suveranilor români (1922-2022)”, arată autorul în introducere.

Prof. dr. Dorel Marc evidenţiază că, „după cum s-a constatat, culegerea şi redactarea datelor statistice referitoare la participarea românilor în război a avut un parcurs foarte anevoios şi de durată, astfel încât nici după 100 de ani nu avem datele cât de cât complete referitoare la implicarea soldaţilor români în conflagraţie şi asupra jertfelor aduse. Sursele documentare privind evidenţa celor încorporaţi în Primul Război Mondial sunt redactate în limbile oficiale ale imperiului, maghiară şi germană, de cele mai multe ori însă cu numele militarilor români maghiarizate, ceea ce face demersul identificării lor dificil”.

Potrivit surselor de arhivă ale Marelui Război, studiate de autorul comunicării, militarii români din zona Topliţei Mureşului Superior au fost înrolaţi majoritatea în regimentele de infanterie 82 din Odorheiul Secuiesc, 62 din Tg. Mureş sau în regimentul 22 honvezi din Târgu Mureş.

„Politica recrutărilor şi încorporărilor însă a fost schimbătoare, iar transferurile dintr-o unitate militară în alta deveniseră o regulă şi o tactică aplicată mai ales pentru a împrăştia în armata imperiului austro-ungar pe ostaşii români recrutaţi din zonele de graniţă cu România Vechiului Regat, aşa cum era şi zona noastră de referinţă, în care se încadrează localitatea Corbu”, se precizează în comunicare.

Prof. dr. Dorel Marc aminteşte că în şedinţa Asociaţiunii „Astra” ţinută la 2 august 1920 „s-a reluat propunerea de realizare a unei lucrări (amânate), gândită şi cuprinsă încă în programul şedinţei din 10 iulie 1915 a Comitetului Central, de a aduna date referitoare la implicarea românilor în Marele Război”. „Astfel, publicistul şi istoricul T.V. Păcăţianu, în calitatea sa de responsabil încredinţat cu redactarea lucrării despre jertfele românilor în război, a întocmit un nou «tablou nominal», unde erau incluse şi evenimentele din 1918. Au conlucrat pentru colectarea datelor necesare elaborării statisticii intenţionate primarii şi secretarii comunali sau orăşeneşti, dar şi intelectualitatea satelor formată din preoţi sau învăţători, obţinându-se un material bogat referitor la jertfele românilor în Marele Război. Pe baza acestui material bogat, arhivat la «Astra» centrală din Sibiu, T.V. Păcăţianu a elaborat în cele din urmă cunoscuta lucrare de sinteză intitulată «Jertfele românilor din Ardeal, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş aduse în războiul mondial». Acesta publicase iniţial câteva fragmente în revista «Transilvania» de la Sibiu, această sinteză fiind tipărită însă abia în 1923”, explică cercetătorul.

Dr. Dorel Marc a atras atenţia din nou că datele cuprinse în statistica întocmită sub coordonarea lui T.V. Păcăţianu trebuie privite cu o anumită rezervă, deoarece numărul refugiaţilor şi arestaţilor, spre exemplu, a fost cu mult mai mare în realitate.

„Deşi datele adunate sunt incomplete, rezultatele sperate au fost în cele din urmă mulţumitoare, întrucât s-a considerat încă de la iniţierea acestui demers că Asociaţiunea Astra, cu autoritatea şi structura sa, cu organizaţiile şi despărţămintele sale din teritoriu, era cea mai indicată pentru întocmirea acestei anchete legate de participarea la război. Cu toate acestea, datele adunate de T.V. Păcăţianu şi statistica sa întocmită la îndemnul Astrei pentru toată Transilvania trebuie privite cu rezervă, întrucât nu au răspuns la chestionarele trimise pentru fiecare comună toţi primarii, secretarii, pretorii sau alţi funcţionari care trebuiau să trimită datele, dar nici preoţii ambelor biserici române, ortodoxe şi greco-catolice, sau învăţătorii. Uneori s-au întocmit în pripă, alteori deloc, datorită lipsei unor documente doveditoare sau informaţiilor veridice. În ce priveşte numărul refugiaţilor şi arestaţilor, spre exemplu, dacă ne referim la arealul supus cercetării, acesta a fost cu mult mai mare în realitate, cunoscut fiind faptul că doar de la graniţa cu Moldova Vechiului Regat al României a fost refugiată sau strămutată populaţia unor comune aproape în întregime (cum a fost Bilbor, Corbu ş.a.), unii locuitori fiind refugiaţi de aici în zona de la capătul defileului Topliţa-Deda sau în alte părţi din imperiu. O altă parte a militarilor români din armata austro-ungară au dezertat şi unii au devenit voluntari în armata română, cu toate riscurile ce decurgeau prin această decizie curajoasă, dificilă, riscantă, pentru ei şi familiile lor”, arată în comunicarea sa prof. dr. Dorel Marc.

Pe de altă parte, cercetătorul precizează că, „cu toate limitele sale, statistica întocmită sub coordonarea lui T.V. Păcăţianu rămâne până în prezent cea mai utilă sursă pentru a reda posterităţii informaţiile referitoare la implicarea şi jertfele românilor în Marele Război”.

Din Corbu, 118 soldaţi la partea activă şi 132 la partea sedentară

Conform sursei citate, datele pentru localitatea Corbu, judeţul Ciuc, Plasa Tulgheş, au fost trimise din localitate la 15 februarie 1922 şi centralizate într-un tabel general arhivat în fondul «Astrei» la Arhivele Naţionale Sibiu, care a fost întocmit pentru comunele româneşti din Mureşul Superior.

Datele prezintă următoarea situaţie referitoare la participarea din Corbu în Primul Război Mondial, cu „formulări din epocă, păstrate aproape integral de noi: poporaţiunea (populaţia) română: 783; au luat parte la mişcările impuse de război, chemaţi fiind la partea activă, efectiv, ca soldaţi pe front, 118 bărbaţi, iar la partea sedentară 132; arestaţi (prizonieri) sau internaţi în lagăre: 1; refugiaţi: 10. Despre «soarta îndurată» în timpul războiului: morţi pe câmpul de luptă: 1; s-au întors acasă ca invalizi: 9; răniţi apoi însănătoşiţi: 70; deplin sănătoşi: 58; au fost date dispărute: 4 persoane. După clasa socială de provenienţă au luat parte la mişcările impuse de război 140 plugari, 2 intelectuali (Arhivele Naţionale Sibiu, fondul ASTRA, Liste soldaţi din Primul Război Mondial, dosarul 6c Ciuc, fila 6). Pe lângă aceste date, comuna Corbu a mai înregistrat în documente 24 de militari decoraţi, contribuţii benevole pentru armată: 5.000 lei; pagube materiale de război suferite: 4.000.000 lei”.

Dintre românii din judeţul Ciuc, la Primul Război Mondial au participat3.237 de militari ca soldaţi pe front

În ceea ce priveşte statisticaîntreguluijudeţCiuc de unde a fost extrasă de cercetător raportarea pentru localitatea Corbu, situaţia este următoarea: „Poporaţiunea română se cifra la 28.979 locuitori; 566 militari participanţi la război au fost decoraţi; contribuţii benevole pentru armată au fost depuse de 597.400, exprimate în lei; au fost înregistrate pagube în valoare de 66 milioane 315.000 lei; au luat parte la mişcările de război fiind chemaţi la partea activă 3.237 militari ca soldaţi pe front, 317 la partea sedentară pentru servicii auxiliare sau mobilizaţi pe loc; 96 au fost arestaţi sau internaţi; 124 au fost refugiaţi; au fost înregistraţi 359 morţi pe câmpul de luptă, 136 morţi în temniţă, pribegie, spital sau în urma bolilor; s-au reîntors acasă ca invalizi 287, răniţi bolnavi, dar apoi însănătoşiţi 382, deplin sănătoşi 3.335, au fost daţidispăruţi 287. În urma decedaţilorşi dispăruţilor au rămas 391 văduve şi 876 orfani. După categoriile sociale, au luat parte la mişcările impuse de război 33 de intelectuali, 58 de comercianţişi meseriaşi, 4.683 plugari(Arhivele Naţionale Sibiu, fondul ASTRA, Liste soldaţi din Primul Război Mondial, dosarul 6c Ciuc, fila 6)”.

Revenind la Corbu, autorul comunicării a prezentat şi situaţia celor decoraţi, „care s-au evidenţiat pe câmpul de luptă sau au adus servicii cauzei româneşti” şi „cărora li s-au decernat prin brevet oficial medaliile”: Micu Iuon, Argint clasa II şi Bronz; Bilborean Nicolae, Argint I; Habalescu Niculae, Argint II; Orbovan Nicolae, Argint II; Boldijar Teodor, Bronz; Ligurar Nicolae, Bronz şi Argint II; Ţepeş Teodor, Argint II şi Bronz; Voidoş Ioan, Bronz; Câmpian Nicolae, Argint I, II şi Bronz; Truţa Niculai, Signum Laudis şi Argint II; Vulcan George, Argint I şi Bronz; Muşdei George, Argint II; Bledean Ioan, Argint II; Ţifrea Vasile, Argint I şi II; Ţifrea Dumitru, Bronz; Scoruş Teodor, Argint; Goia Vasili, Argint II; Reucescu Gheorghe, Argint II; Dancan Ilie, Bronz; Lădariu Gheorghe, Argint I şi II; Dandu Ioan, Argint I, II şi Bronz; Pop Emil, Argint II şi Bronz; Ţepeluş Emil, Argint I şi II; Rugină Teodor, Argint II şi Bronz.

„Restituim aşadar, mai ales pentru generaţiile viitoare, numele acelor bărbaţi înaintaşi din Corbu, care au participat la marile momente ale istoriei noastre naţionale, unii depunând jertfa supremă, în Primul Război Mondial, considerând că astfel ne îndeplinim o datorie profesională, dar şi morală”, conchide prof. dr. Dorel Marc.

În volumul Sangidava se regăseşte şi lista cu numele corbenilor participanţi la Primul Război Mondial, cele consemnate în arhivă. (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii