Fundaţia pentru Parteneriat – peste 20 de ani în sprijinirea îmbunătăţirii mediului şi a dezvoltării comunităţilor din România (II)

În Miercurea-Ciuc funcţionează o entitate a cărei misiune este „sprijinirea îmbunătăţirii mediului şi a dezvoltării comunităţilor din România, contribuind astfel la formarea unei societăţi durabile, ce întăreşte valorile democratice” – aşa cum se precizează pe pagina proprie de Internet. Mai exact, de peste 20 de ani finanţează proiecte, derulate în toată ţara, care au legătură cu protecţia mediului şi cu dezvoltarea societăţii. Numele entităţii este Fundaţia pentru Parteneriat.

Despre Fundaţia pentru Parteneriat am stat de vorbă cu directorul ei, Potozky László, care ne-a purtat prin istoria organizaţiei şi ne-a prezentat programele pe care le derulează în prezent.

După cum spuneam, în această a doua parte vom afla amănunte despre programul de suflet al lui Potozky László, precum şi câteva dintre planurile de viitor ale fundaţiei.

• Programul de Dezvoltare a Destinaţiilor de Ecoturism

În urmă cu mai bine de 8 ani începea colaborarea dintre Fundaţia pentru Parteneriat şi Romanian-American Foundation. Atunci a fost un program pilot în cadrul căruia au fost dezvoltate 5 întreprinderi sociale verzi, una dintre acestea fiind la noi în judeţ, la Zetea. La finalul programului, trăgând linie, cele două organizaţii au ajuns la concluzia că merită continuată colaborarea, însă trebuie stabilită o direcţie, trebuie ales un domeniu concret.

„Uitându-ne pe proiecte, pe rezultate, pe impact – ne spunea Potozky László – am zis că cea mai bună direcţie, chiar şi datorită potenţialului uriaş pe care-l are ţara noastră în acest sens, este cea de dezvoltare ecoturistică. (…) Noi, ca organizaţie de mediu, nu suntem interesaţi de turism de masă, pentru că are impact ecologic negativ destul de semnificativ. În schimb, ne place foarte mult ecoturismul”.

În proiect a mai fost cooptată o organizaţie – Asociaţia de Ecoturism din România, cu sediul în Braşov, condusă de Andrei Blumer. Şi aşa, în 2014, începea derularea Programului de Ecodestinaţii, consorţiul de management fiind format din: finanţator – Romanian-American Foundation; manager de program şi cofinanţator – Fundaţia pentru Parteneriat; partener tehnic – Asociaţia de Ecoturism din România.

Au fost invitate să depună câte o scrisoare de intenţie în vederea cooptării în cadrul programului 13 organizaţii. S-a făcut o selecţie şi dintre acestea au rămas, în final, 7 ecodestinaţii. Eco Maramureş, care cuprinde Creasta Cocoşului şi împrejurimile, cu localităţile Ocna Şugatag şi alte trei comune. Pădurea Craiului, din Munţii Bihor, care este o zonă vestită pentru peşterile pe care le are. Băile Tuşnad şi Împrejurimile, zona întinzându-se până la Sâncrăieni. Colinele Transilvaniei, cea mai mare destinaţie, care cuprinde peste 40 de localităţi aflate între Braşov şi Sibiu. Ţara Dornelor, una dintre cele mai frumoase destinaţii. Ţinutul Zimbrului, cu Parcul Natural Neamţ şi împrejurimile, unde există şi un turism ecumenic datorită mănăstirilor, care poate ajuta inclusiv partea de dezvoltare a ecoturismului. Ţara Haţegului – Retezat, care reuneşte geoparcul vestit în toată lumea pentru dinozaurii pitici şi Parcul Naţional Retezat.

După ce au fost acceptate aceste zone, s-a ţinut ca programul să fie asumat inclusiv de către comunitatea locală, de către factorii de decizie de la nivel local. Însă cea mai importantă condiţie de alăturare în demers a fost ca atât antreprenorii locali, cât şi localităţile să accepte toate criteriile ecoturistice. Astfel, un antreprenor, chiar dacă deţine o pensiune care oferă cele mai bune condiţii, nu ar putea face parte din reţea dacă are activităţi distructive de mediu, cum sunt cele de off-road; de asemenea, o localitate nu ar fi fost inclusă în program dacă primăria ar fi avut în plan exploataţii miniere.

Odată selectate, cele 7 destinaţii au trebuit să-şi desemneze un manager, care a avut responsabilitatea de a constitui consiliul de conducere din fiecare destinaţie, compus din primari, reprezentanţii ONG-urilor interesate de această dezvoltare şi reprezentanţii antreprenorilor locali. Concomitent s-a început şi cooptarea membrilor, care sunt antreprenori locali, în mare parte proprietari de mici pensiuni, dar şi cei care desfăşoară activităţi tangenţiale cu ecoturismul, cum sunt centrele de închiriat biciclete, punctele gastronomice sau producătorii de produse gastronomice tradiţionale, micii meşteşugari.

Scopul final era ca în aceste zone să se întemeieze ceva care ajută dezvoltarea durabilă.

Iar rezultatele nu au întârziat să apară – chiar în scurt timp.

• Câteva cifre din primii ani

Cifrele din primii ani ai derulării programului sunt mai mult decât elocvente.

În Ţinutul Zimbrului, din 2016 până în 2018, numărul turiştilor a crescut de la 13.388 la 14.581. În patru ani de la demararea programului au fost create 130 de noi locuri de muncă în reţeaua ecodestinaţiei, iar 16 pensiuni şi-au dezvoltat capacitatea de cazare.

În destinaţia Ţara Dornelor numărul de înnoptări a crescut de la 1.944, în anul 2016, la 30.498, în 2018. De asemenea, între 2017 şi 2018 numărul turiştilor a crescut de 4 ori.

În reţeaua Băile Tuşnad şi Împrejurimile, tot în decurs de doi ani (2017-2018), numărul pensiunilor din reţeaua ecoturistică crescuse de la 14 la 21 şi chiar dacă numărul turiştilor a rămas relativ constant s-a putut observa o creştere a numărului de înnoptări cu aproximativ 70%. Aici facem o paranteză şi precizăm faptul că unul dintre obiectivele programului, pentru toate cele 7 destinaţii, a fost, mai degrabă, creşterea numărului de înnoptări. Adică, s-a urmărit ca turiştii care veneau să-şi prelungească sejurul de la o zi la două, trei sau cinci zile; astfel, totul era mai sustenabil, mai prietenos cu mediul şi, de ce nu, profitul era mai mare faţă de cazul în care în cele 5 zile ar fi venit 5 turişti diferiţi.

Din 2015 până în 2018, numărul de turişti în reţeaua destinaţiei Eco Maramureş a crescut de 3 ori, de la 4.570 până la aproape 15.000, gradul de ocupare a pensiunilor s-a dublat, iar în destinaţie au fost create 30 de noi pensiuni.

• Cheia succesului?

Exemplele din primii ani ai programului pot continua, dar din lipsă de spaţiu ne oprim aici şi propunem să ne întoarcem la discuţia pe care am avut-o cu interlocutorul nostru.

„Surpriza cea mare a fost că în pandemie am avut rezultate mai bune comparativ cu perioada de pre-pandemie. Primul dintre motive ar fi acela că tocmai atunci am ajuns la un punct de maturizare al managementului celor 7 destinaţii”, spunea Potozky László. De asemenea, au contribuit şi restricţiile de circulaţie, turiştii români neputându-se deplasa în străinătate şi atunci o parte au optat pentru aceste destinaţii.

În cheia succesului acestor destinaţii stă şi colaborarea dintre ele şi activităţile de promovare comune ale reţelei de 7 destinaţii. Fiecare destinaţie lucrează de sine stătător, dar au loc vizite reciproce şi schimburi de experienţă, se merge împreună la târguri internaţionale de turism, activitate coordonată de Asociaţia de Ecoturism din România. Legat de prezenţa la târgurile de turism, directorul Fundaţiei pentru Parteneriat spunea că acestea au contribuit mult la creşterea numărului turiştilor; dovadă sunt chestionarele care se completează la unităţile de cazare – la întrebarea cum s-a aflat de destinaţia respectivă mulţi menţionând aceste târguri.

Pe lângă participarea la târguri, promovarea s-a făcut şi prin intermediului Internetului. Fiecare destinaţie are propriul site, dar se regăsesc şi sub egida Eco România (eco-romania.ro), toate aceste pagini de Internet fiind realizate la cerinţele din aceste zile. De asemenea, proprietarii de pensiuni au o secţiune în care îşi pot trece toate informaţiile legate de cazare şi serviciile conexe oferite. Paginile de Internet ale celor 7 destinaţii sunt: tinutulzimbrului.ro, taradornelor.ro, bailetusnad.eco, colinele-transilvaniei.ro, padureacraiului.ro, turismretezat.ro şi ecomaramures.com.

Bineînţeles, la dezvoltarea acestor destinaţii au contribuit şi serviciile oferite. În acest sens, un exemplu sunt brunch-urile organizate. Iniţial s-au pornit în Colinele Transilvaniei, iar acum sunt prezente în patru destinaţii ecoturistice. Şi sunt atât de populare încât, ne spunea Potozky László, toate locurile se ocupă în doar câteva ore de la publicarea evenimentelor pe reţelele de socializare. Iar cei mai mulţi dintre participanţi fac parte din societatea înaltă (fie expaţi, fie începând de la cei care ocupă poziţii de middle management în companii), care nu se uită la bani şi sunt extrem de fericiţi că au un serviciu extraordinar, cu gusturi foarte bune, cu mâncare foarte bună şi plus alte activităţi conexe.

Tot ca dezvoltare a ofertei turistice, în aceste zone s-a lucrat mult la infrastructură, fiind create sau amenajate trasee pentru biciclete, de drumeţii montane, au fost amenajate tiroliene, via ferrata sau peşteri.

Când banii sunt folosiţi aşa cum trebuie

În ceea ce priveşte finanţarea acestui program, chiar dacă finanţarea pare a fi mare, la final, făcând toate calculele, percepţia se modifică. Potozky László explica că finanţarea este multianuală. Aproximativ două treimi din bani sunt asiguraţi de către Romanian-American Foundation, care alocă 1,7 milioane de dolari. Per total nu e puţin, dar aceasta este finanţarea pe 4 ani. Iese o sumă de 425.000 de dolari pentru fiecare an, buget care se împarte la cele 7 destinaţii plus cele două entităţi (Fundaţia pentru Parteneriat şi Asociaţia de Ecoturism din România).

„Ce vreau să explic – preciza Potozky László – este că dacă se drămuiesc bine banii, dacă se cheltuiesc cu grijă, se pot obţine rezultate foarte interesante şi din puţin. Numai că trebuie să ai oamenii care sfinţesc locul, trebuie să ai o viziune pe termen lung.

(…) Este vorba să faci ceva ce să dăinuie. Şi chiar dacă aceste unităţi de management al destinaţiei ar dispărea peste 15 ani (sperăm că nu va fi cazul), în acest timp ai reuşit să faci ceva ce s-a înfiripat în mentalul comun al celor care au fost acolo: s-au învăţat cu calitatea. Proprietarii pensiunilor pe care le avem în reţea deja sunt total diferiţi faţă de cum erau la început: de la nivelul acela că au o cameră şi poate pregătesc ceva de mâncare s-a ajuns inclusiv să interpreteze, au început să intre în dialog cu oaspeţii, să le recomande activităţi (de la trasee cu biciclete până la vizitarea unui muzeu, a unui meşteşugar, o vizită la o stână etc.). De la antreprenori de conjunctură au devenit antreprenori care chiar ştiu ceea ce fac şi devin din ce în ce mai buni”.

Planuri de viitor

Având cele trei programe, zicem noi, de mare succes, l-am întrebat pe directorul Fundaţiei pentru Parteneriat dacă în viitorul apropiat are în vedere extinderea numărului acestora.

Ne spunea că din lipsă de timp se va limita la acestea trei, însă se doreşte continuarea lor şi în ciclurile următoare de finanţare.

„Vrem să ducem cu bine la sfârşit programul Active Citizens Fund. Dacă o să existe un nou ciclu de finanţare, vom încerca probabil să continuăm şi cu acela.

De viitor, sperăm să prindem şi noul program elveţian care se preconizează a se lansa în curând.

E clar, vrem să mergem mai departe cu partea de ecoturism. La anul se termină ciclul actual. În total, vom avea 9 ani pe acest program şi suntem deja în discuţii cu partenerii noştri de la Romanian-American Foundation ca să mergem mai departe cel puţin cu încă un ciclu de 4 ani. Ca finanţare, probabil rămân tot cele 7 regiuni, dar ne putem extinde în ceea ce priveşte transferul de know-how”, ne mai spunea Potozky László, directorul Fundaţiei pentru Parteneriat.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Sursa foto: eco-romania.ro

Comentarii:

comentarii