Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Ne apropiem de sfârşitul unui an cu multe probleme, atât pe plan social, cât şi politic, aici referindu-mă, în primul rând, la epuizarea, la început de vară, a fondurilor din PNDL 2, ceea ce a avut consecinţe asupra multor localităţi, în special rurale.
Cum încheie acest an comuna Sărmaş şi ce a reuşit administraţia să realizeze din ceea ce şi-a propus, dar şi despre planurile de viitor am aflat de la Valentin Mîndru, primarul comunei.
„Anul acesta a fost binişor, nu mă pot plânge”
– PNDL 2, spunea edilul, nu ne-a încurcat, deoarece în acest an nu am avut nici un proiect pe această direcţie de finanţare. Dar ne-au încurcat alte lucruri: distribuirea banilor din rezerva naţională în funcţie de culoarea politică. Nu ştiu ce gândesc politicienii noştri, pentru că până la urmă toţi locuitorii comunei sunt ai noştri – şi ai PNL, şi ai PSD. Nu ar trebui să facă discriminarea între primari PSD şi primari PNL. Eu, de exemplu, la toate proiectele pe care le aveam depuse, am cerut 1.766.000 de lei pentru lucrări (n.n. – comunei i s-au atribuit 50.000 de lei).
Dintre lucrările aflate în derulare, aş aminti extinderea canalizării în satul Platoneşti. Este un contract multianual, pe 3 ani; suntem în anul doi şi avem executată aproximativ 80% din lucrare.
Totodată, avem un contract executat pe fonduri europene pentru extinderea canalizării în satele Sărmaş, Runc, Fundoaia, pentru care, la jumătatea lunii noiembrie, se va face recepţia la terminarea lucrării.
Mai avem de făcut, după ce vom finaliza canalizarea, amenajarea centrului comunei: parcul, monumentul, alei, trotuare.
Acestea sunt lucrările mari, dar am mai avut reparaţii de drumuri şi alte lucrări mai mărunte.
Totuşi, avem lipsuri la drumuri. Din 2012, în comuna Sărmaş am realizat 60 km de reţea de apă şi canal. Am avut aproape 80% din drumuri asfaltate, care, după lucrările de introducere a canalizării şi apei (săpături, în unele locuri la 4 metri adâncime pentru cămine), s-au degradat. Se zice că firma care se ocupă de canalizare va aduce drumul la forma iniţială; într-adevăr, se rezolvă problemele, se toarnă asfaltul, dar rămân cârpeli.
Avem Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Intervenţie (DALI) pentru toate aceste drumuri. Sunt depuse la CNI, dar încercăm să le depunem şi pe anumite programe europene, dar, neavând un ghid sigur, încă nimic nu e bătut în cuie care, unde se pot depune.
Aşadar, anul acesta a fost binişor, nu mă pot plânge. Am mers înainte din fonduri proprii şi cu fonduri europene. Ce va fi anul viitor, după cum văd treburile, bine nu va fi. Împrumuturile pe care le-am făcut (n.a. – la nivel de ţară) în perioada asta de un an şi ceva nu se văd nicăieri. Au crescut toate preţurile, la energie electrică cresc, la gaze cresc, la pensionarul necăjit nu i s-a dat nici un leu, dar contribuţiile cresc cu rata inflaţiei. Nu se întreabă nimeni de unde va plăti omul contribuţiile.
Vine iarna, majoritatea pensionarilor au 800 de lei pensie. Lemnul de foc s-a făcut 400 de lei mc şi la noi încălzirea e aproape integral pe lemne, mai puţin pe curent. Butelia de gaz, de la 58 de lei s-a făcut 120 de lei; o butelie fiecare foloseşte.
La ce ne putem aştepta, nu vă pot spune, rămâne cu semnul întrebării.
– Pentru că tot aţi adus vorba de iarnă şi de încălzire, aproximativ câţi beneficiari ai ajutorului de încălzire aveţi?
– Să vă spun o cifră exactă nu pot, pentru că sunt mai multe criterii, dar undeva la 100-120 de familii, dintr-un total de 3.882 de locuitori care erau la ultimul recensământ în comună.
– Cum staţi cu pregătirile pentru sezonul rece?
– Întreţinerea de iarnă pe drumurile comunale o facem cu utilajele noastre, în acest sens având antiderapant, un tractor cu plug şi un buldoexcavator.
Peste 20 de ferme cu mai mult de 10 vaci. Laptele se îndreaptă, cu precădere, la fabrici din judeţele Cluj şi Mureş
– Cum se mai prezintă situaţia economică a comunei?
– Nu ne putem lăuda, dar nici chiar să ne plângem. Avem câteva firme, mai sunt câţiva tineri fermieri cu animale. Iar ca peste tot, tineretul e plecat în străinătate.
– Câte ferme sunt în comună şi pe ce sunt axate?
– Aproape toate sunt pe creşterea animalelor. Sunt în jur de 25 cu peste 10 vaci, în general de lapte, o parte dintre ele având şi 40 de capete.
– Ştiţi cumva şi unde valorifică laptele?
– Avem o cooperativă înfiinţată la nivel de comună, iar o mare parte din ei colaborează cu aceasta, laptele ajungând în judeţele Cluj şi Mureş. Restul îl duc la Gurghiu.
Din cauza terenurilor accidentate, a numărului mare de parcele şi a vârstei înaintate a multor beneficiari, cadastrarea merge greoi
– În ce stadiu se află cadastrarea?
– Tocmai am încheiat primul contract de măsurători pentru 16 sectoare, am trecut de perioada de contestaţii şi am depus documentaţia pentru înscrierea provizorie la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Harghita.
Mai avem un contract în derulare pe care sperăm să-l ducem la bun sfârşit anul viitor, la jumătatea lui 2022 să depunem documentaţia pentru înregistrare.
Merge foarte greu pentru că sunt terenuri accidentate, sunt multe parcele, sunt oameni în vârstă care nu se pot deplasa la faţa locului pentru identificarea parcelelor.
Nu ştiu când se va finaliza, mai ales că noi suntem la cadastru sistematic, unde merge mai greu faţă de cel general.
Planuri de viitor
Avem multe planuri multianuale, spunea edilul comunei Sărmaş. Avem DALI şi studii de fezabilitate.
– Câteva dintre cele mai importante proiecte avute în vedere?
– Avem reabilitarea Şcolii Gimnaziale „Sf. Andrei”, din centrul comunei, inclusiv cu dotări, investiţie care se ridică la aproximativ 9 milioane de lei. Proiectul e depus pe CNI (Compania Naţională de Investiţii), ne-a venit avizul tehnic şi mai sunt ceva modificări pentru că, după schimbarea legislaţiei, e obligatoriu să prevedem proiectul cu încălzire prin panouri voltaice.
În situaţia în care scade enorm populaţia, pe viitor e posibil ca aceasta să fie singura şcoală care va fi funcţională în comuna Sărmaş. În momentul de faţă avem 5 şcoli reabilitate, toate cu autorizaţii de funcţionare (Platoneşti, Fundoaia, Hodoşa Sat şi Hodoşa Gară, plus corpul principal), dar mă gândesc că va rămâne singura şcoală funcţională şi din acest motiv vrem să o punem la punct.
Avem depus studiul de fezabilitate pentru înfiinţarea reţelei de gaz, care este un proiect tot de viitor. Avem DALI pentru reabilitarea drumurilor afectate după canalizare (DC 70 – Uliţa Bisericii, DC 71 – Fundoaia). Mai avem proiecte în Platoneşti (drumul din Şes, la acesta fiind realizat proiectul tehnic şi la anul, după terminarea canalizării, urmează să-l punem în execuţie). Avem extinderea canalizării, fiind rămase câteva capete de străzi (Capu Arşiţei, Hodoşa Sat). Mai avem un studiu de fezabilitate pentru extinderea canalizării în Hodoşa Gară. Un altul este pentru extinderea staţiei de epurare (când s-a proiectat prima staţie de epurare a fost pentru 500 mc, dar nefiind luate în calcul infiltraţiile de la ploi, nu prea duce şi din acest motiv vrem să facem extinderea, iar atunci când va fi racordată întreaga comună nu dorim să avem probleme de funcţionare).
La anul vrem să punem în funcţiune canalizarea şi reţeaua de apă în Platoneşti. Tot la anul vrem să finalizăm reabilitarea centrului comunei. În centru au fost demolate construcţiile care erau ridicate haotic pe domeniul public, iar acum, după modernizarea şi amenajarea unui spaţiu de joacă pentru copii, ne-am propus să facem magazii sau garaje după un anumit STAS şi pe care să le dăm în chirie locatarilor din blocuri.
Planuri de viitor ar fi multe, sunt multe de făcut, dar în situaţia în care merg treburile în Ţara Românească nu văd o rezolvare. Văd o sărăcie a populaţiei.
Consemnare de LIVIU CÂMPEAN
