Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Câteva zeci de persoane din Harghita au rămas fără bani după ce au crezut că se vor îmbogăţi rapid investind în acţiuni sau criptomonede | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 2 mai 2024
Home » Societate » Câteva zeci de persoane din Harghita au rămas fără bani după ce au crezut că se vor îmbogăţi rapid investind în acţiuni sau criptomonede
Câteva zeci de persoane din Harghita au rămas fără bani după ce au crezut că se vor îmbogăţi rapid investind în acţiuni sau criptomonede

Câteva zeci de persoane din Harghita au rămas fără bani după ce au crezut că se vor îmbogăţi rapid investind în acţiuni sau criptomonede

Câteva zeci de persoane din judeţul Harghita au căzut, anul acesta, în plasa unor escroci care le-au promis câştiguri substanţiale rapide dacă investesc sume de bani prin intermediul platformelor de trading, în unele situaţii prejudiciul fiind de ordinul sutelor de mii de lei.

„La nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Harghita – Serviciul de Investigaţii Criminale au fost înregistrate de la începutul anului şi până în prezent 42 de sesizări ale persoanelor ce au accesat platforme de investiţii. Prejudiciile variază de la 1.017 lei până la 176.516 lei, de regulă acestea sunt de peste 10.000 lei. În prezent, se află în lucru 6 dosare penale la nivelul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Harghita sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Harghita, în care se efectuează cercetări faţă de autori necunoscuţi, ca urmare a sesizării unor persoane din judeţul Harghita, care au fost înşelate pe platforme de trading, prejudiciul cauzat fiind cuprins între 20.000 lei şi 800.000 lei”, a precizat pentru publicaţia noastră purtătorul de cuvânt al IPJ Harghita, Maria Plumbu.

Aceasta a spus că sunt practic 48 de cazuri în care persoane din judeţ au fost prejudiciate, cercetările fiind derulate de două structuri diferite. Potrivit afirmaţiilor sale, de obicei victimele sunt înşelate prin reclame plasate pe reţeaua de socializare Facebook, prin intermediul cărora se promit câştiguri fabuloase în perioade scurte de timp. În urma accesării reclamelor respective, victima este redirecţionată către o altă pagină de Internet unde se înregistrează, de regulă, cu numele, numărul de telefon şi adresa de e-mail. După înregistrare, aceasta este contactată prin intermediul aplicaţiei WhatsApp de către persoane necunoscute, care pretind a fi reprezentante ale unei platforme de investiţii, iar în urma discuţiilor purtate conving victima să investească diferite sume de bani, promiţând câştiguri de 20-25% pe săptămână. De regulă, aşa-zisele investiţii constau în cumpărarea de acţiuni la firme cunoscute (Tesla, Amazon, Romgaz, Hidroelectrica etc.) sau de criptomonede.

„Mai mult de atât, pentru a le câştiga încrederea persoanelor vătămate, la început brokerii virau sume mici de bani cu titlu de câştiguri din investiţii. Ulterior, persoanele vătămate au fost determinate prin manopere dolosive să instaleze pe telefoanele lor personale aplicaţii de tip AnyDesk sau TeamViewer, prin care aşa-zişii brokeri manipulau tranzacţiile pentru a face persoanele vătămate, în calitate de investitori, să creadă că fac profit. Instalând aceste aplicaţii, persoanele vătămate cedează accesul la datele din telefoanele, tabletele sau chiar din laptopul acestor persoane, astfel presupuşii brokeri au posibilitatea să efectueze orice tranzacţie de pe contul bancar al persoanei vătămate. În marea majoritate a cazurilor toate fondurile din conturile persoanelor vătămate sunt transferate şi furate de către presupuşii brokeri. În momentul în care persoanele vătămate solicitau restituirea investiţiilor, brokerii începeau să tergiverseze operaţiunea, să inventeze tot felul de motive de natură financiară pentru a nu vira banii, solicitând sume suplimentare sub formă de comisioane şi diferite taxe (de conversie, de transfer)”, a explicat Maria Plumbu.

Pentru a nu fi înşelaţi atunci când investesc diverse sume prin intermediul platformelor de trading şi pentru preîntâmpinarea unor situaţii neplăcute în urma cărora îşi pierd banii, poliţiştii harghiteni recomandă cetăţenilor să nu acceseze link-urile de pe platformele de socializare, care promit câştiguri mari într-un interval foarte scurt de timp, să nu comunice şi să nu întreţină o relaţionare cu „reprezentanţii” acestor platforme care se prezintă „analişti financiari”, indiferent de insistenţa lor (nenumărate telefoane) şi presiunile pe care le fac şi să se informeze în legătură cu platforma de tranzacţionare înainte de a porni o asemenea investiţie, o simplă accesare a motoarelor de căutare fiind de ajutor, pentru că se poate stabili dacă sunt diferenţe între o companie sau platformă reală şi una fictivă şi pot fi găsite şi relatări ale victimelor înşelăciunilor. Totodată, poliţiştii recomandă accesarea site-ului unei autorităţi financiare cunoscute cum ar fi Comisia Naţională a Pieţelor Financiare ori Autoritatea de Supraveghere Financiară şi efectuarea de verificări dacă brokerul este înregistrat şi autorizat. În plus, este importantă şi verificarea listelor negre sau avertismentelor emise de autorităţile financiare pentru a se evita site-urile şi brokerii cu probleme, multe organizaţii de reglementare având astfel de liste disponibile pe site-urile lor.

Potrivit oamenilor legii, primul semnal de alarmă care trebuie să dea de gândit este momentul în care se cere instalarea de aplicaţii de control de la distanţă pe dispozitivele proprii, sub pretextul că acest lucru ajută la efectuarea tranzacţiilor. Instalarea acestor aplicaţii le va oferi persoanelor necunoscute acces la toate datele existente în dispozitiv (telefon, laptop, calculator, tabletă), inclusiv date bancare. Cei care sunt în faza de colaborare cu presupuşii consultanţi şi au instalat aceste aplicaţii trebuie să înceteze imediat colaborarea cu aceştia şi să dezactiveze programele respective. De asemenea, cetăţenilor li se recomandă să nu transmită informaţii personale, date despre conturile bancare, coduri de acces primite de la bancă de tip SMS/notificare în aplicaţia bancară, copii ale documentelor personale, carduri bancare sau orice alte acte, să nu se încreadă în câştigurile promise (de exemplu: 20% pe zi, 15% pe săptămână), întrucât ele sunt doar un mijloc prin care persoanele vătămate sunt atrase să investească, aceste marje de câştig fiind aproape imposibile. Chiar dacă „analiştii financiari” prezintă victimelor interfeţe ale „contului”, unde sunt ilustrate „câştigurile”, acestea sunt false şi sunt menite doar să le inducă şi să le menţină în eroare pentru a le determina să investească în continuare. Întreaga schemă va ieşi la iveală în momentul când victimele vor dori să retragă acele „profituri” şi vor constata că trebuie să le vireze infractorilor din nou sume de bani pentru presupuse comisioane, taxe de retragere ori penalizări, ajungând într-un final doar să-i alimenteze cu bani, fără a putea retrage vreo sumă.

„Oricât de insistenţi ar fi aceşti «consultanţi» (şi sunt foarte perseverenţi în a-şi promova falsele posibilităţi de câştig, prezentând totul într-o lumină favorabilă), eventualele persoane care doresc să investească să nu dea curs convorbirilor în aplicaţii ca WhatsApp, Telegram, Messenger etc., deoarece în proporţie de 100% în spatele acestor conversaţii sunt infractorii. Nici o societate de investiţii legală nu discută cu eventualii investitori prin WhatsApp sau Messenger”, a mai precizat Maria Plumbu.

Aceasta a menţionat că printre paginile de Internet folosite până în prezent de infractori se numără certainvest.io, clair.capital, clairtrade.pro, merricksinvest.cc, my.wizzcapital.net, genoxinvest.cc, giscapital.co, giscapital.word, g-c.trade, ltrust.trade, trustlion.pro, trade-union.pro, importcapital.co, influxfinance.pro, meteortrade.co, meteortrade.pro, ufinacapital.ro şi foruscapital.io, dar este posibil ca în viitorul apropiat să apară şi altele noi.

EMIL GROZA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.