Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Şi în acest an, cererea este mică pentru lemnul de foc pus la dispoziţia cetăţenilor de Direcţia Silvică Harghita | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 19 martie 2024
Home » Economic » Şi în acest an, cererea este mică pentru lemnul de foc pus la dispoziţia cetăţenilor de Direcţia Silvică Harghita
Şi în acest an, cererea este mică pentru lemnul de foc pus la dispoziţia cetăţenilor de Direcţia Silvică Harghita

Şi în acest an, cererea este mică pentru lemnul de foc pus la dispoziţia cetăţenilor de Direcţia Silvică Harghita

  • Este al doilea an în care RNP – Romsilva, prin direcţiile silvice, are obligaţia să pună la dispoziţia populaţiei, contra-cost, lemn de foc şi lemn de construcţie subţire
  • În Harghita, lemnul este oferit spre vânzare în special în nordul judeţului, prin Ocoalele Silvice Topliţa, Borsec şi Tulgheş, unde statul român mai are în proprietate suprafeţe împădurite

Direcţia Silvică Harghita oferă spre vânzare către populaţie, în acest an, o cantitate de 5.000 metri cubi lemn de foc, din specia răşinoase. Până în prezent, din această cantitate s-au vândut către persoanele fizice aproximativ 1.050 mc lemn de foc, o cantitate foarte mică, totuşi mai mare decât anul trecut. Despre posibilele cauze pentru care populaţia nu achiziţionează acest combustibil am stat de vorbă cu directorul Direcţiei Silvice (DS) Harghita, ing. Cătălin Mutică.

Pentru început, acesta a explicat că, în ultima perioadă, politica autorităţii centrale care răspunde de silvicultură şi a RNP – Romsilva a fost de adoptare a unui pachet de măsuri care să ducă la suplimentarea unui volum de lemn de foc şi de lemn de construcţie subţire, necesar populaţiei, care să fie pus pe piaţă astfel încât cetăţenii să aibă acces la această resursă.

Până acum, dispoziţiile legale nu erau imperative în acest sens şi marea majoritate a materialului lemnos exploatat de direcţiile silvice ajungea în depozitele societăţilor comerciale private, care îl cumpărau la licitaţie şi populaţia avea acces foarte greu la cumpărarea lemnului de foc sau de construcţie.

Ing. Cătălin Mutică a spus că anul trecut, spre final, au fost adoptate o serie de măsuri legislative în Codul silvic, potrivit cărora pentru suprafaţa de fond forestier a statului există obligativitatea ca administratorul, Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva, prin direcţiile silvice, să exploateze lemnul de foc prin forţe proprii sau prin firme private, iar materialul lemnos să fie pus la dispoziţia oamenilor la drum auto. Lemnul provine din lucrări de îngrijire, în special din rărituri, din tăierile de igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale dispersate sau doborâturile de vânt compacte de maximum 3 ha.

În cazul Direcţiei Silvice Harghita, care nu are unităţi de exploatare proprii, trebuie licitat serviciul de exploatare forestieră, iar lemnul să fie exploatat prin societăţi atestate. Materialul lemnos rezultat – lemnul de foc şi lemnul de lucru subţire, cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm – este oferit prima dată populaţiei locale.

„Prin aceste măsuri, atât la nivelul direcţiei silvice, cât şi la nivelul Romsilva, s-au suplimentat vizibil stocurile de material lemnos pentru populaţie, în acest an, tocmai pentru satisfacerea unor nevoi esenţiale ale persoanelor fizice”, a spus ing. Cătălin Mutică.

Însă, a continuat acesta, cererea populaţiei este mică, ceea ce a dus la un blocaj dăunător pentru activitatea silvicultorilor, nu numai la direcţia silvică, ci în întreaga Romsilva. Aceasta deoarece foarte mult lemn din categoria lemnului de foc sau lemnului subţire este stocat în depozitele ocoalelor silvice sau în platformele primare la drum auto şi nu este cumpărat de către populaţie.

„Cauzele sunt multiple”

„Cauzele sunt multiple” pentru această situaţie, a spus ing. Cătălin Mutică. În primul rând, lemnul de foc provine din sortarea arborelui. Lemnul de foc din sortarea primară a arborelui este de foarte proastă calitate. Restul lemnului de lucru se vinde la licitaţie, la agenţii economici, pentru industria de profil. În Harghita, 95% din specii sunt răşinoase, iar lemnul nu are putere calorică foarte mare şi nu are căutare în rândul populaţiei.

O altă cauză este că distanţele din centrul localităţilor până la platformele primare sunt de obicei mari. Parchetele sunt în fond forestier, chiar şi la 15-20 km de centrul localităţilor, pe drum forestier, iar transportul este dificil de realizat.

Pe de altă parte, nici preţurile nu sunt reduse considerabil, întrucât dispoziţiile legale nu aduc nimic în favoarea populaţiei, pentru a se asigura o protecţie socială. Potrivit directorului DS Harghita, preţurile lemnelor de foc şi subţire sunt stabilite de Consiliul de Administraţie al RNP – Romsilva, la care se adaugă cheltuielile de exploatare. Preţul final la lemnul de foc, la Direcţia Silvică Harghita, este de 150lei/mc, în platformă primară.

Astfel, cheltuielile mari de transport, calitatea proastă a lemnului, la care se adaugă preţul practicat de Romsilva, fac neatractivă achiziţionarea de lemn de foc de către populaţie. „Şi atunci noi nu am avut o cerere deosebită pentru lemnul de foc şi cel subţire în acest an, dar nici la nivel de Romsilva”.

De asemenea, în judeţul Harghita sunt foarte multe persoane fizice proprietari de păduri sau de fâneţe şi păşuni împădurite, care îşi pot procura lemnul de foc cu costuri mai mici.

1.286 mc material lemnos disponibil în momentul de faţă

Conform sursei citate, RNP – Romsilva a încheiat parteneriate cu primăriile din ţară, iar după ce lemnul de foc ajunge în platforma primară, autorităţile publice locale sunt informate despre cantitatea de material lemnos care poate fi pusă la dispoziţia comunităţii, a persoanelor fizice sau a instituţiilor de interes local finanţate parţial sau integral de la bugetul de stat, cum sunt şcolile, grădiniţele etc.

Stocurile de lemn de foc şi lemn subţire de construcţie, precum şi preţurile medii pe metru cub se găsesc, după ce sunt informate comunităţile locale, pe site-ul Romsilva, la adresa http://anunturi.rosilva.ro/disponibillemn.

În momentul de faţă, la Direcţia Silvică Harghita sunt disponibili pentru populaţie, conform informaţiilor postate pe site, 1.286 mc, la un preţ mediu de 150 lei/mc. În cazul lemnului subţire de lucru, cantitatea disponibilă este de 2.022 mc, la un preţ mediu de 200 lei/mc (datele de pe site se actualizează permanent, deoarece dacă după 15 zile de când oferta este pe site-ul Romsilva nu se înregistrează cereri la ocoalele silvice ale direcţiei, într-un final lemnul se vinde la licitaţii publice şi ajunge în circuitul economic).

Lemnul de foc oferit de DS Harghita este disponibil la Ocoalele Silvice Topliţa, Borsec, Tulgheş, unde statul mai are în proprietate suprafeţe împădurite. În zona de nord, potrivit directorului direcţiei silvice, se implică foarte mult şi primăriile. Există parteneriate între cele trei ocoale silvice şi primăriile din zonă (Topliţa, Borsec, Corbu, Tulgheş, Bilbor, Gălăuţaş, Sărmaş, Subcetate) pentru a pune în valoare şi a gestiona vânzarea acestui lemn, existând un flux de cereri.

„Până la ora actuală, la populaţie am vândut aproximativ 1.050 mc lemn de foc. Practic, în primele nouă luni de zile nu am vândut nici măcar jumătate din lemnul de foc pe care îl preconizam să-l scoatem la drum auto. (…) Marea majoritate a lemnului de foc va fi vândută tot către societăţile comerciale, la licitaţie, deoarece nu se găsesc cumpărători persoane fizice”, a spus ing. Cătălin Mutică.

Directorul DS Harghita şi-a exprimat speranţa că până la sfârşitul anului, ţinând cont că începe sezonul rece, se va ajunge la o cantitate de aproximativ 2.000 mc lemn de foc vândută către populaţie. „Dar e o cantitate foarte mică la nivelul necesarului gospodăriilor care se încălzesc în Harghita cu lemne”.

Ar fi nevoie de o implicare mai mare a autorităţilor locale, care au păduri

Ing. Cătălin Mutică a spus că prin aceste dispoziţii de modificare a Codului silvic, adoptate în ultima parte a anului 2017, s-a încercat ajutorarea populaţiei pentru a putea avea acces la lemnul de foc şi lemnul de lucru subţire. Iar faţă de perioada anterioară este totuşi o realizare, deoarece există rulaj de lemn, care se vinde la populaţie. „Nu la nivelul la care ne aşteptam şi nici la calitatea la care se aştepta populaţia. Dar a existat totuşi o deblocare din partea autorităţilor statului pentru a deschide calea populaţiei către această resursă”, a declarat ing. Cătălin Mutică.

De asemenea, pentru o îmbunătăţire a acestui proces, a spus directorul DS Harghita, probabil că mai este nevoie şi de timp, şi de unele modificări legislative pentru a se satisface necesităţile de lemn de foc ale populaţiei. Lemnul de construcţie se vinde mult mai puţin decât cel de foc.

„Cred că suntem pe un drum care poate fi îmbunătăţit, dar e bine că totuşi am reuşit să facem ceva faţă de anii anteriori, când nu aveam posibilitatea să vindem lemn de foc către populaţie. Pentru noi e foarte greu, fiindcă nu avem unităţi de exploatare şi trebuie să facem licitaţii pentru prestaţii, iar materialul lemnos stă foarte mult în platformele primare până îşi găseşte cumpărătorul. Era mult mai eficient pentru noi să vindem lemnul pe picior”. Printr-o nouă modificare legislativă, legea permite ca materialul să poată fi vândut pe picior, dacă după organizarea a două licitații pentru serviciul de exploatare forestieră nu se găsește un prestator. „Și atunci, pe viitor, probabil că vom reuși să punem la drum auto doar cantitatea care efectiv e cerută de populație și nu vom avea blocaje”.

Pe de altă parte, o soluţie ar fi implicarea mai mare a autorităţilor publice locale care au suprafeţe împădurite, ţinând cont că la noi în judeţ marea majoritate a pădurilor sunt în proprietate privată. Ing. Cătălin Mutică a explicat că, în general, unităţile administrativ-teritoriale au fost împroprietărite cu suprafeţe forestiere în urma aplicării reformelor agrare din perioada interbelică, tocmai pentru a asigura lemnul de foc şi de construcţie pentru populaţia locală. În acest mod, de altfel, au şi fost calculate suprafeţele cu care au fost împroprietărite unităţile administrativ-teritoriale: în funcţie de numărul de persoane înregistrate în localitate. Acum, primăriile au fost puse în posesie „şi cred că trebuie să se implice foarte mult şi ele în găsirea unor soluţii pentru satisfacerea cererilor de lemn de foc pentru populaţie, mai ales că Direcţia Silvică Harghita şi Romsilva mai are în judeţ doar aproximativ 20.000 ha fond forestier, faţă de 200.000 ha cât avea statul înainte de ’89. Marea majoritate a masei lemnoase harghitene este în domeniul privat”, a conchis ing. Cătălin Mutică.

Cea mai mare cerere de lemn de foc este în partea de sud a ţării. Şi dacă ar fi să fie transportat din Harghita, lemnul ar ajunge în sud la costuri foarte mari…

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Da cererea de lemne de foc este mica si in galautas ptr ca pretul este cam ridicat. Dar asta nui sperie pe multi galauteni,ptr ca sint proprietari de mijloace de transport cai si carute care in anotimpul rece mai ales,multi dintre ei neavind proprietati fura de pe terenurile proprietarilor lemne si le vind prin localitate ocazional ,nepasindule de politie. Sesizarile la politie nu prea au rost ptr ca ramin intodeauna nerezolvate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.