Inspectorul de limba română: Întâmpinăm dificultăţi în şcolile cu predare în limba maghiară şi în zonele izolate etnic în ceea ce priveşte competenţele de comunicare | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 14 august 2020
Home » Învățământ » Inspectorul de limba română: Întâmpinăm dificultăţi în şcolile cu predare în limba maghiară şi în zonele izolate etnic în ceea ce priveşte competenţele de comunicare
Inspectorul de limba română: Întâmpinăm dificultăţi în şcolile cu predare în limba maghiară şi în zonele izolate etnic în ceea ce priveşte competenţele de comunicare

Inspectorul de limba română: Întâmpinăm dificultăţi în şcolile cu predare în limba maghiară şi în zonele izolate etnic în ceea ce priveşte competenţele de comunicare

Inspectorul de Limba şi Literatura Română din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Harghita, Dorina Moraru Drăghici, a făcut, în cadrul unei conferinţe de presă, o prezentare a predării acestei discipline în şcolile harghitene. După ce a oferit câteva cifre statistice – în judeţ sunt 302 profesori care predau Limba şi Literatura Română (250 titulari, 42 suplinitori calificaţi, 3 profesori cu doctorat, iar alţii doctoranzi), majoritatea având ca dublă specializare limba maghiară, engleză şi franceză – Dorina Moraru Drăghici a vorbit despre dificultăţile din şcolile harghitene.

Una dintre acestea o reprezintă competenţele de comunicare care sunt slab dezvoltate în şcolile cu predare în limba maghiară, în zonele izolate etnic, precum şi în liceele tehnologice. Din acest motiv, în primele două luni de şcoală, atât la clasa a V-a, cât şi la clasa a IX-a, se lucrează pe teme de comunicare.

„Se lucrează intensiv, la gimnaziu, pentru decodificarea textelor, dar întâmpinăm greutăţi la competenţele de comunicare. Competenţe de comunicare, evident, în şcolile cu predare în limba maghiară şi, mai ales, în mediile izolate etnic. Şcoli din mediul izolat etnic, întrucât comunicarea în limba română se face doar la «Limba și Literatura Română» şi atunci este destul de dificil”, spunea inspectorul de limba română.

„Programa de Limba şi Literatura Română – continua Dorina Moraru Drăghici – se poate flexibiliza în contextul accentului pus pe comunicare şi apoi pe conţinuturile care vizează examenele naţionale. Foarte mulţi colegi de ai mei lucrează aşa – începutul anului şcolar înseamnă dezvoltarea competenţelor de comunicare; la clasa a V-a şi a IX-a sunt cele mai multe probleme şi atunci, în primele luni, se lucrează pe teme de comunicare. Programa de clasa a IX-a este generoasă, în ideea că se face doar studiul textului – nu intrăm în conţinutul de examen. Studiul textului, unde exerciţiile de explorare a textului înseamnă un parcurs prin care ei pot să se acomodeze, în primul rând, şi să înveţe conceptele operaţionale, pe de altă parte, să-şi dezvolte competenţele de comunicare. (…) Evident că am discutat în cercurile pedagogice, am dat şi exemplele colegilor care au avut destule rezultate pe această temă, precum că în primele luni, care înseamnă de fapt septembrie şi octombrie, se lucrează pe comunicare ca să se obişnuiască. E foarte greu, pentru că elevul nu cunoaşte nici un verb de comandă – la clasa a V-a nu cunoaşte nici un verb de comandă; şi la clasa a IX-a sunt probleme, mai ales la liceele tehnologice”.

Explicând ce presupune flexibilizarea programei, inspectorul şcolar spunea că aceasta presupune o adaptare la nivelul clasei şi un studiu al textului

Simularea la Evaluarea Naţională cu promovabilitate 0%. Elevi care refuză să înveţe

Simulările de la Evaluarea Naţională şi de la Bacalaureat scot în evidenţă cifre şi cam atât: procente de promovabilitate între 0 şi 100%; 9 şcoli care la Evaluarea Națională nu au avut nici o medie de trecere; o medie, pe judeţ, de promovabilitate de 38,72% la Evaluarea Națională şi de 39,49% la Bacalaureat. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate la liceele teoretice şi în şcolile gimnaziale din mediul urban; cele din mediul rural au avut rezultate bune doar în localităţile aflate într-o zonă în care există o accesibilitate şi pentru o minimă comunicare în limba română.

„Există foarte multe condiţii specifice pentru fiecare şcoală, pentru fiecare zonă şi acolo unde există o concordanţă, unitate de atitudine, de păreri, de vederi între profesor, directori, părinţi şi elevi, există şi rezultate. Eu nu sunt de acord să dăm vina numai pe profesor că nu se face predare competentă. Sunt şi situaţii în care profesorul nu gestionează suficient predarea. (…) Întâmpinăm greutăţi la liceele tehnologice, unde – exemple rare – elevul refuză să studieze sau se pregăteşte foarte puţin”, spunea Dorina Moraru Drăghici.

Manuale depăşite

O altă problemă a predării Limbii şi Literaturii Române în şcolile harghitene o reprezintă manualele realizate pentru şcolile cu predare în limba maghiară. Cele editate de Editura Dacia, spunea Dorina Moraru Drăghici, sunt învechite. „De când am venit la inspectorat (n.a. – în 2006), colegii m-au rugat să insistăm să fie schimbate. În ideea că se schimbă programa, s-a aşteptat şi abia apoi să se editeze manualele. La clasele V-VI, încă, se mai poate lucra cu manualele acestea, dar la clasele a VII-a şi a VIII-a eu consider că sunt depăşite, având în vedere că sunt şi texte care nu mai pot fi studiate acolo şi profesorul trebuie să vină cu alte texte”. Totuşi, o alternativă în acest sens o reprezintă manualele de la alte edituri.

Premii speciale

Anul acesta şcolar s-au organizat ori se vor organiza 6 olimpiade la Limba şi Literatura Română. Cea tradiţională, pentru ciclul gimnazial şi cel liceal, o Olimpiadă de lingvistică, una de „Lectură ca abilitate de viaţă”, cea de „Universul cunoaşterii prin lectură” pentru elevii din mediul rural şi Olimpiada de limbi clasice.

La etapa naţională a Olimpiadei de Limba, Comunicare şi Literatura Română, elevii harghiteni au obţinut 4 premii speciale: Oana Brandabula Pop (de la Şcoala Gimnazială „O.C. Tăslăuanu” din Bilbor), Mădălina Caia (Şcoala Gimnazială „Sf. Ilie”, Topliţa), Andreea Costas (Şcoala Generală „Petöfi Sándor”). Kovács Tamás, de la Şcoala Gimnazială „Mora Ferenc” din Odorheiu-Secuiesc, în ciuda handicapului, fiind nevăzător, a reuşit să impresioneze publicul şi să obţină premiul special pentru compunere.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. Ar trebui ca, tantalaii de la Ministerul Educatiei si Invatamantului, sa trimita observatori la Bacalaureatul din acest an la limba romana, in judetele HARGHITA si COVASNA, sa vedem atunci cati din scolile maghiare vor promova examenul de bacalaureat la limba romana !!!!! Pentru ca altfel vor fi din nou ajutati de profesori !!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.