În ritmul actual, mai este nevoie de 35 de ani pentru finalizarea aplicării legilor fondului funciar în judeţul Harghita | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 26 iunie 2022
Home » Societate » În ritmul actual, mai este nevoie de 35 de ani pentru finalizarea aplicării legilor fondului funciar în judeţul Harghita
În ritmul actual, mai este nevoie de 35 de ani pentru finalizarea aplicării legilor fondului funciar în judeţul Harghita

În ritmul actual, mai este nevoie de 35 de ani pentru finalizarea aplicării legilor fondului funciar în judeţul Harghita

  • Directorul OCPI Harghita: „Cu cât trece mai multă vreme de la momentul iniţial de validare al dreptului de proprietate, va fi din ce în ce mai dificilă finalizarea procesului de retrocedare pentru că, după cum se ştie, marea majoritate a persoanelor cărora le-au fost validate drepturile sunt înaintate în vârstă sau au decedat între timp”

Procesul de retrocedare înaintează foarte lent în judeţul Harghita, deoarece legile fondului funciar au fost aplicate defectuos şi neunitar atât din punct de vedere tehnic, cât şi din punct de vedere juridic. La jumătatea anului 2015 în judeţ era o suprafaţă totală de 140.034 hectare de teren agricol care era validată şi nepusă în posesie. În şase ani şi jumătate au fost puse în posesie 18.945 de hectare, ceea ce reprezintă 14%.

„În ritmul acesta mai este nevoie de 35 de ani pentru finalizarea aplicării legilor fondului funciar în judeţul Harghita”, a declarat directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Harghita, jur. Sorin Nicolae Truţă.

Conform datelor statistice furnizate de directorul OCPI Harghita, în cursul acestui an, până în prezent, au fost transmise un număr de 2.820 de procese verbale de punere în posesie pentru o suprafaţă de 1.665 de hectare. „Un număr mai mare decât în tot anul trecut, când s-au depus 2.052 de procese verbale, dar aceasta se datorează faptului că marea majoritate a proceselor verbale de punere în posesie au fost depuse odată cu lucrările de înregistrare sistematică pe finanţarea VII. Pentru că în 2020 nu a existat o finanţare, a fost o pauză de un an, aceste procese verbale au fost depuse, în marea lor majoritate, cu lucrări de înregistrate sistematică pe finanţarea VII”, a explicat Sorin Truţă.

Cele mai multe procese verbale de punere în posesie au fost depuse de comunele Cârţa, Cozmeni, Mădăraş, Mihăileni, Păuleni-Ciuc, Plăieşii de Jos, Sântimbru, Tuşnad şi Voşlăbeni. „Acestea sunt în marea lor majoritate procese verbale depuse odată cu lucrările de înregistrare sistematică. Din informaţiile noastre, singurele localităţi care întocmesc planuri parcelare în mod planificat sunt Mugeni, Dârjiu şi Cristuru Secuiesc”, a precizat directorul OCPI Harghita.

Acesta a explicat că sunt localităţi cu suprafeţe validate foarte mari şi nepuse în posesie, care nu au alocat fonduri pentru realizarea planurilor parcelare şi nici nu au lucrări de înregistrare sistematică pe suprafeţe semnificative, în condiţiile în care preţul a ajuns la 200 de lei per imobil, care îl decontează ANCPI şi pentru planuri parcelare şi pentru înregistrarea sistematică a imobilelor.

Reamintim că, potrivit Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, comisiile locale şi judeţene de fond funciar aveau, iniţial, obligaţia de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2016 (termen prelungit până la 1 ianuarie 2017 şi apoi până la 1 ianuarie 2018, iar apoi nu a mai fost stabilit un termen…). Astfel, după inventarierea terenurilor potrivit Legii nr. 165/2013, procesul de retrocedare a terenurilor ar fi trebuit finalizat într-un timp foarte scurt, lucru care nu este nici măcar aproape, cel puţin în judeţul Harghita.

Cauze ale întârzierii finalizării procesului de retrocedare

O cauză a întârzierii finalizării procesului de retrocedare a constituit-o faptul că „eliberarea titlurilor de proprietate conform anexelor prin care au fost validate cererile cu suprafeţele de teren solicitate persoanelor îndreptăţite s-a efectuat în foarte multe situaţii, cu preponderenţă în perioada 2000-2004, fără puneri în posesie efective, acestea efectuându-se doar scriptic, fără deplasarea în prezenţa proprietarilor pentru a identifica şi delimita parcelele solicitate, fişele de punere în posesie pe care titularii acestora le-au semnat, ulterior fiind trimise comisiei judeţene în vederea eliberării titlurilor de proprietate”.

Alte cauze au fost: întocmirea eronată a titlurilor de proprietate; lipsa de implicare a comisiilor locale în îndeplinirea atribuţiilor legale; lipsa angajării specialiştilor în cadrul serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură; existenţa mai multor titluri de proprietate, eliberate în baza legilor de reconstituire a proprietăţilor, pentru aceleaşi suprafeţe de teren, către beneficiari diferiţi.

De asemenea, „comisiile locale au propus în multe situaţii comisiei judeţene validarea suprafeţelor de teren ce urmau a fi atribuite în proprietate pe baza evidenţelor din registrele agricole, evidenţe declarative constituite în perioada 1959-1962, care au condus la retrocedarea unor suprafeţe de teren mai mici decât cele posedate în fapt. Fiind evidenţe declarative, neverificate în teren de membrii comisiilor locale, s-a constatat ulterior că nu erau în concordanţă cu situaţia reală, iar hotărârile de validare au fost suplimentate sau anulate, după caz, tergiversând astfel emiterea titlurilor de proprietate sau ducând la situaţia emiterii acestora incomplet”.

Totodată, „nu a existat multă vreme, până în anul 2009, o reglementare privind modul de întocmire, conţinutul, validarea şi modificarea planurilor parcelare. În conformitate cu prevederile art. 34 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor aprobat prin HG nr. 131 din 1991, pe baza documentaţiilor înaintate de comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, comisia judeţeană, după operaţiunea de validare, emitea titlul de proprietate”.

Conform sursei citate, Ministerul Agriculturii a redactat în anul 1991 – în scopul înlesnirii utilizării cât mai eficiente a planurilor topo-cadastrale şi a datelor din cadastrul funciar, evitării executării de măsurători topografice inutile sau care nu aduc un aport semnificativ pentru asigurarea parcelării şi punerii în posesie într-un interval cât mai scurt – precizări de ordin tehnic în care era precizat că punerea în posesie se efectuează numai pe baza proiectelor de parcelare însuşite de comisiile locale. „Aceste precizări au fost ignorate în majoritatea situaţiilor în primul rând de cei responsabili cu aplicarea legilor de retrocedare care au tolerat şi încurajat eliberarea titlurilor de proprietate în lipsa planurilor parcelare afectând astfel drepturile persoanelor îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate”.

Procedura a devenit obligatorie la jumătatea anului 2010, când s-a reglementat că titlurile de proprietate emise în baza legilor de restituire a proprietăţilor funciare se vor înscrie din oficiu în cartea funciară pe baza planurilor parcelare validate de comisia judeţeană şi recepţionate de către oficiul teritorial. Totuşi, „unele comisii locale şi judeţene de fond funciar au refuzat să accepte că planurile parcelare trebuie întocmite într-un format standardizat care să permită înscrierea titlurilor de proprietate din oficiu în cartea funciară în primul rând datorită costurilor pe care le implică aceste lucrări”.

Importanţa finalizării procesului de retrocedare şi concluzii

Jur. Sorin Truţă a spus că „este imperativ necesar să fie întocmite planurile parcelare pentru toate titlurile de proprietate eliberate şi să fie rectificate sau integrate titlurile de proprietate care conţin erori”.

Potrivit acestuia, „lipsa planurilor parcelare poate genera implicaţii negative în realizarea unor obiective de interes naţional sau local pentru dezvoltarea infrastructurii şi promovarea unor investiţii, accesarea de fonduri europene, în realizarea măsurilor stabilite în Programul de guvernare şi în angajamentele asumate în faţa Uniunii Europene”.

„Orice proiect cu finanţare europeană presupune obligativitatea înscrierii prealabile a imobilelor în cartea funciară. Înregistrarea imobilelor reprezintă beneficii atât pentru cetăţenii din mediul urban şi rural, cât şi pentru autorităţile administraţiei publice centrale şi locale prin evidenţierea strictă a domeniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.

În concluzie, deşi Agenţia Naţională de Cadastru, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Harghita şi Comisia Judeţeană Harghita au făcut demersuri însemnate în vederea modificării legislaţiei, din păcate, la nivelul comisiilor locale de fond funciar se conservă aceeaşi stare de lucruri şi cu cât trece mai multă vreme de la momentul iniţial de validare al dreptului de proprietate va fi din ce în ce mai dificilă finalizarea procesului de retrocedare, pentru că, după cum se ştie, marea majoritate a persoanelor cărora le-au fost validate drepturile sunt înaintate în vârstă sau au decedat între timp”, a conchis directorul OCPI Harghita.

Consemnare de Şt. Pătrîntaş

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.