Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
A trecut la cele veşnice arhivistul şi istoricul târgumureşan Ioan RANCA. Galeria arhiviştilor români din cea de a doua jumătate a secolului al XX-lea şi începutul secolului XXI îi cuprinde la loc de cinste numele celui care şi-a identificat întreaga viaţă şi activitate profesională cu instituţia Arhivelor Naţionale. S-a născut la 19 februarie 1932, în localitatea Aiud; în anul 1951 a absolvit liceul „Titu Maiorescu”, azi „Avram Iancu” din Aiud şi, în 1955, Facultatea de Istorie a Universităţii „Victor Babeş” din Cluj-Napoca. După absolvirea facultăţii, la 1 septembrie 1955, a fost angajat la Arhivele Statului Cluj, fiindu-i încredinţată misiunea de a înfiinţa filiala din Aiud a instituţiei amintite. În anul 1962, i s-a încredinţat conducerea Arhivelor de Stat din fosta regiune Autonomă Maghiară, instituţie care după 1968, a devenit filiala, iar mai apoi Direcţia Judeţeană Mureş a Arhivelor Naţionale, şi care a fost condusă de Ioan Ranca până în 1990. Cu experienţa acumulată, Ioan Ranca şi-a canalizat eforturile sale şi ale colectivului spre realizarea unor obiective prioritare precum: completarea, depozitarea şi prelucrare arhivistică a documentelor existente în valorosul patrimoniu documentar-istoric al Arhivelor mureşene; îmbogăţirea Fondului Arhivistic Naţional prin cercetări în arhivele din Ungaria şi Franţa; construirea noului sediu al Arhivelor mureşene; punerea în valoare ştiinţifică a documentelor, prin publicarea a numeroase lucrări, studii şi articole şi prin participarea la manifestări ştiinţifice organizate în principalele centre culturale ale ţării, şi nu în ultimul rând preocuparea pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, prin participarea la cursuri de specializare în Franţa, în anul 1976, şi prin obţinerea titlului ştiinţific de doctor în istorie la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, în anul 1986.
Bun cunoscător al limbilor maghiară, latină, germană şi franceză, Ioan Ranca a organizat la Tg. Mureş cursul de limbă şi paleografie maghiară, iar în cadrul programului de pregătire a tinerilor arhivişti a prezentat cursul de istoria instituţiilor din Transilvania. Mai mulţi ani, în cadrul Universităţii cultural-ştiinţifice din Tg. Mureş a a condus cursul de istorie şi arhivistică.
O importantă contribuţie la îmbogăţirea fondului documentar de microfilme a adus-o Ioan Ranca prin cercetarea arhivelor din străinătate. Împreună cu Iosif Adam, pe parcursul mai multor deplasări (în ani 1965, 1971, 1973, 1974), a cercertat importante fonduri arhivistice referitoare la istoria Transilvaniei şi la relaţiile româno-maghare, aflate în Arhiva Naţională a Ungariei. Ioan Ranca a depistat, transcris şi tradus, din limba maghiară, sute de file document, folosite apoi pentru elaborarea volumelor referitoare la importante momente din istoria românilor ardeleni, şi a asigurat fişierea şi inventarierea microfilmelor aduse din Ungaria, în fondul „Conscripţii urbariale” a 2400 localităţi din Transilvania.
Rodnica activitate de punere în valoare ştiinţifică a documentelor s-a concretizat în publicarea a aproape 100 de articole, studii şi lucrări de istorie şi arhivistică. Ioan Ranca a fost un colaborator constant al Revistei arhivelor, făcând parte din Colegiul de redacţie al publicaţiei respective. Din totalul lucrărilor şi studiilor publicate, aproape o treime au apărut în Revista arhivelor şi la Editura Arhivelor Naţionale. O parte din studiile sale au fost publicate în revistele: Studii, Revue Roumaine d Historie, Apulum şi în rubrica „Arhiva”, din cuprinsul revistei de cultură „Vatra”. Aceeaşi statornică şi benefică colaborare a avut-o Ioan Ranca cu presa locală din zonă, îndeosebi cu ziarul Cuvântul liber din Tg. Mureş. Totodată, peste 40 de ani, dr. Ioan Ranca a fost un colaborator apropiat al Postului de Radio Târgu Mureş. În acelaşi timp, Ioan Ranca a participat la numeroase manifestări ştiinţifice şi culturale care au avut loc la Bucureşti, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Iaşi, Deva, Arad, Zalău, Drobeta-Turnu Severin, Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc, Reghin, Târnăveni, Gheorghieni ş.a.
Arhivistul Ioan Ranca este dublat de un istoric cu realizări semnificative pentru istoriografia transilvană. În 1986, la Universitatea „Babeş-Bolyai” şi-a susţinut sub îndrumarea istoricului Ştefan Pascu teza de doctorat cu tema „Românii din Secuime şi Răscoala lui Horea”. Continuând cercetările distinşilor săi înaintaşi David Prodan, Ion I. Russu şi Ştefan Pascu, istoricul şi arhivistul Ioan Ranca a cercetat cu migală şi scrupulozitate, ca nimeni altul, problematica antroponimelor româneşti din fostele scaune secuieşti, în cadrul unui proiect amplu, materializat în patru volume: „Românii din scaunele secuieşti în antroponimele din conscripţii”, lucrare grea şi anevoioasă, realizată de un singur om, depunând o adevărată muncă de Sisif. Lucrări de o asemenea factură şi complexitate, ocolite chiar şi involuntar de cercetători, sunt de regulă elaborate de institute specializate.
Regretatul dr. Ioan Ranca este inclusîn Enciclopedia Istoriografiei Româneşti (1978), a fost distins cu Fibula de la Suseni şi Diploma de Excelenţă, acordate de Prefectura judeţului Mureş şi este laureat al Premiului I.I. Russu.
Centrul European de Studii Covasna-Harghita
