Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Secretar de stat în Ministerul Mediului, Pădurilor şi Apelor: „Nu suntem desprinşi de realitate, de aceea genul acesta de evenimente, pentru care vă felicit, şi pentru participarea semnificativă (…) arată că oamenilor din zonă le pasă de păduri, că au grijă de păduri şi că există un viitor”
Aproximativ 300 de persoane au participat, vineri, în municipiul Miercurea-Ciuc, la a II-a Conferinţă a administratorilor şi proprietarilor de păduri din Harghita şi judeţele învecinate, la care au fost susţinute peste 20 de prezentări în cadrul a cinci paneluri care au vizat teme ca noul Cod silvic, situaţia actuală a programului PNRR pentru împădurire şi reîmpădurire, creditele de carbon, strategii de conservare a naturii în gestionarea pădurilor sau inovaţie şi educaţie. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Judeţean Harghita, Agenţia de Dezvoltare a Judeţului Harghita, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Munţii Harghita, Asociaţia Organizaţiilor de Fermieri Secui şi Asociaţia Proprietarilor şi Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei. Printre participanţi s-au numărat proprietari privaţi de păduri, reprezentaţi ai composesoratelor, ai ocoalelor silvice private şi cele de stat din Harghita şi din judeţele învecinate, ai facultăţilor de silvicultură, dar şi specialişti în domeniul silvic din Ungaria.
În deschiderea evenimentului, secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ionuţ-Sorin Banciu, a punctat faptul că în ultimii ani s-a încercat repararea greşelilor trecutului şi schimbarea percepţiei asupra silviculturii româneşti. „Suntem într-un moment important. (…) Am încercat să reparăm greşelile trecutului şi să schimbăm percepţia silviculturii româneşti, în primul rând în afară, pentru că România este parte a Uniunii Europene şi acest lucru ne aduce şi beneficii, dar şi provocări, suntem obligaţi să respectăm o legislaţie de mediu din ce în ce mai ambiţioasă, pădurile nu mai sunt doar domeniul silvicultorilor, ci sunt o preocupare a întregii societăţi, vor trebui să răspundă la provocări de genul «schimbări climatice», «protejarea biodiversităţii» şi pare că în momentul acesta, dacă mă uit la colegii silvicultori, agenda s-a mutat mai mult spre protecţie şi spre climă decât spre unul din rolurile esenţiale ale pădurilor, acel rol social, economic”, a afirmat Ionuţ-Sorin Banciu.
Acesta a spus că ştie „breslele de oameni ai lemnului din judeţele Covasna şi Harghita şi tot timpul am apreciat seriozitatea”. „Deşi percepţia publică este deformată şi este cumva în defavoarea acestei meserii, cred că suntem în momentul în care este obligatoriu să schimbăm această percepţie şi nu o vom putea face decât împreună. Avem instrumente suficiente”, a spus secretarul de stat.
„Trebuie să discutăm mai mult despre simplificarea cadrului legislativ pentru mica proprietate forestieră”
Acesta a arătat că încă se investeşte mult în combaterea tăierilor ilegale, însă s-a arătat convins că în perioada următoare priorităţile vor fi altele. „Investim încă mult prea mult în combaterea tăierilor ilegale, pentru că nu am reuşit, cumva, să demonstrăm încă că facem o treabă bună în acest domeniu, însă sunt convins că în următoarea perioadă de timp priorităţile vor fi altele: fluidizarea aprobărilor amenajamentelor silvice, nişte procese mai simple de avizare. (…) Vin provocări, tot timpul, şi din Parlament, nu numai din afara ţării. Aţi văzut cu toţii noile modificări legislative care ne obligă să publicăm amenajamentele silvice în Monitorul Oficial. Sunt toate pe masa noastră, sunt toate priorităţi pentru Ministerul Mediului şi pentru echipa din care fac parte şi vă asigur că vom asculta tot timpul ce se întâmplă la firul ierbii. Nu suntem desprinşi de realitate, de aceea genul acesta de evenimente, pentru care vă felicit, şi pentru participarea semnificativă, (…) arată că oamenilor din zonă le pasă de păduri şi că au grijă de păduri şi că există un viitor. Asta este cert. Pădurile au un viitor şi meseria de silvicultor are un viitor, cu toate provocările legate de digitalizare, inteligenţă artificială, oamenii vor trebui să se ocupe în continuare de păduri. Şi faptul că societăţii noastre îi pasă de păduri şi oamenii sunt interesaţi de soarta pădurilor nu poate decât să ne bucure – asta înseamnă că meseria noastră, pe care am ales-o (…) are încă relevanţă şi asta este un lucru important”, a spus Ionuţ-Sorin Banciu.
Reprezentantul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor a dat asigurări celor prezenţi că vor fi ascultate toate opiniile celor din domeniu.
„Avem în faţă un nou Cod Silvic care sper să intre în vigoare cât de curând şi care să fie un prim pas către o modernizare a sectorului, către mai multă flexibilitate pentru proprietarul privat al pădurii – şi ştiu că în sală sunt reprezentanţii multor asociaţii, composesorate, proprietari privaţi de pădure. Trebuie să discutăm mai mult despre simplificarea cadrului legislativ pentru mica proprietate forestieră şi asta este, din nou, una din priorităţile de pe masa domnului ministru şi a mea.
Vă asigur în continuare de toată deschiderea, faptul că am început împreună şi că continuăm dialogul cu fostul ministru (n.n. – Tanczós Barna), dar şi cu asociaţiile profesionale nu e decât de bun augur şi este important să auzim semnalele care vin din teritoriu, pentru că ceea ce nu prea facem în România este să vedem ce impact au legile pe care le dăm, social, economic, dacă a avut sens sau nu a avut sens, dacă investim prea mult în monitorizarea pădurilor şi prea puţin în infrastructură – asta deja ştim, nu cred că e un secret pentru nimeni – însă sunt bucuros că sunt azi aici şi să intrăm în subiectul Cod Silvic şi să ascult care este părerea dumneavoastră”, a mai spus secretarul de stat în Ministerul Mediului.
La rândul său, senatorul Tanczós Barna, fost ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, şi-a exprimat părerea că „în ultimii ani, şi istoria o va dovedi, cele mai bune tratamente pentru pădurile din România s-au format dintr-o compoziţie UDMR-PNL”. Potrivit acestuia, în câţiva ani, cât a fost în fruntea ministerului de resort, s-a reuşit demonstrarea faptului că „în România se poate lucra cinstit”. „Am demonstrat în câţiva ani că în România se poate lucra în mod cinstit, că România este plină de silvicultori şi specialişti oneşti, care lucrează corect. Am reuşit să demonstrăm acest lucru şi la Bruxelles. (…) A contribuit la acest lucru şi plata la timp a compensaţiilor, plata la timp a pazei, a contribuit sistemul SUMAL, au contribuit lucruri care au fost gândite împreună cu colegii noştri din Guvern”, a spus senatorul de Harghita.
Acesta a vorbit şi despre provocările din 2024. „Avem provocări în faţă, în anul 2024, avem un Cod Silvic nou, (…) avem acest dialog constant cu Comisia pe protejarea pădurilor, împreună cu cei de la Biodiversitate şi Mediu, este o altă provocare uriaşă, trebuie să creştem transparenţa şi trasabilitatea, astfel încât să rămânem credibili şi trebuie să creştem eficienţa exploatării în ocoalele de regim şi în ocoalele de stat. Sunt provocări la care cu ajutorul dumneavoastră putem să răspundem aşa cum trebuie şi sunt convins că această breaslă merită susţinerea totală a fiecărui partid politic pentru că este o breaslă care ştie să lucreze corect, ştie să lucreze cinstit şi ştie să lucreze profesionist”, a mai spus Tanczós Barna.
Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, care a fost la rândul său ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, a spus în intervenţia sa că prin reformele care au început în anii ’90 prin reîmproprietărirea cu păduri a foştilor proprietari „a început o nouă eră”. „O eră care s-a bazat pe voinţă locală, s-a bazat pe profesionalismul celor care lucrează în această zonă şi bazat pe o voinţă puternică de a crea o nouă şansă atât locuitorilor, cât şi proprietarilor, bazându-se pe avuţia solidă pe care o reprezintă pădurea. De ce încep cu aceste gânduri? Pentru că Miercurea-Ciuc, la ora actuală, prin domeniul universitar, prin companiile care lucrează în oraş şi prin asociaţiile silvice şi composesoratele care gravitează în jurul oraşului, reprezintă un exemplu bun că se poate, reprezintă şi un exemplu că se poate şi mai bine la nivel naţional şi este nevoie ca astfel de întâlniri să întărească domeniul silvic şi să ne arate un ghid foarte clar către ce ţinte, ce domenii trebuie să mergem şi să reformăm această activitate foarte importantă”, a spus Korodi Attila.
Borboly Csaba: Lemnul va fi materialul de construcţii al viitorului Europei
Dr. ing. Melles Előd, din partea Asociaţia Proprietarilor şi Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei, unul din organizatorii evenimentului, a punctat că în cadrul conferinţei sunt abordate „tematici de mare actualitate în silvicultura de astăzi”. „Efectele schimbărilor climatice asupra vieţii noastre sunt tot mai evidente. Pădurea, silvicultura pot fi parte a soluţiei, parte a răspunsului omului la aceste provocări. De aceea este important ca administratorii şi proprietarii de păduri să aibă capacitatea de a defini împreună direcţia în care se îndreaptă împreună gestionarea durabilă a pădurilor din România. Conferinţa de astăzi este importantă pentru că oferă o platformă de informaţii, de cunoştinţe, despre problematicile cele mai stringente din domeniu”, a punctat Melles Előd.
Tot în deschiderea evenimentului, Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, a arătat că nu numai această conferinţă a devenit o tradiţie, ci şi faptul că angajaţii instituţiei pe care o conduce trebuie să poarte în ziua respectivă verde, în semn de solidaritate.
Acesta a vorbit şi despre derularea programului „Micul pădurar” în judeţul Harghita. „În judeţul Harghita avem deja 3.000 de mici forestieri. Avem un program prin care copiii din clasele primare, gimnaziale pot deveni mici pădurari – şi acest program (…) eu cred că ne oferă o viziune de viitor, ca cei care trăiesc în acest judeţ să aibă încredere în tot ce ne înconjoară şi să fie pentru inovare”, a spus Borboly Csaba.
Şeful CJ Harghita a mai apreciat că viitorul în construcţii îl reprezintă lemnul. „Fiind la Bruxelles, lunar de câteva ori, şi fiind în Comisia pentru protecţia mediului, am văzut că viitorul în construcţii este lemnul. Lemnul va fi materialul de construcţii al viitorului Europei şi de aceea trebuie să conlucrăm pentru a ne pregăti ca să fim avantajaţi”, a mai precizat Borboly Csaba.
În deschiderea conferinţei au mai avut intervenţii: deputatul Hajdu Gábor, preşedintele Asociaţiei Organizaţiilor Fermierilor Secui – Becze István, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Păduri din România – Adrian Creţu, şi preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România – Ciprian Muscă.
După deschiderea evenimentului, secretarul de stat Sorin-Ionuţ Banciu a mai avut o prezentare în cadrul panelului de discuţii având ca temă „Noul Cod Silvic şi silvicultura inteligentă din punct de vedere climatic (Climatic-Smart Forestry). Impactul schimbărilor climatice asupra silviculturii din regiunea montană”. O sinteză a prezentării o vom prezenta într-un număr viitor al publicaţiei.
De asemenea, au urmat panelurile de discuţii: „Inovaţie şi educaţie”, „Strategii de conservare a naturii în gestionarea pădurilor”, „Certificatele emisii CO2. Oportunităţi de investiţii pentru proprietarii de păduri” (care a suscitat interesante discuţii în contradictoriu) şi Situaţia actuală a programului PNRR pentru împădurire şi reîmpădurire”.
Consemnare de Şt. PĂTRÎNTAŞ
