În Harghita nu este nici o organizaţie neguvernamentală care să aibă ca obiect de activitate reintegrarea socială a foştilor deţinuţi | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 15 septembrie 2019
Home » Societate » În Harghita nu este nici o organizaţie neguvernamentală care să aibă ca obiect de activitate reintegrarea socială a foştilor deţinuţi
În Harghita nu este nici o organizaţie neguvernamentală care să aibă ca obiect de activitate reintegrarea socială a foştilor deţinuţi

În Harghita nu este nici o organizaţie neguvernamentală care să aibă ca obiect de activitate reintegrarea socială a foştilor deţinuţi

 Aproximativ 20% din deţinuţii din Penitenciarul Miercurea-Ciuc nu ştiu să scrie şi să citească n Conform statisticilor, după liberare aproximativ 35-40% dintre foştii deţinuţi ajung înapoi în penitenciar n Simpozionul „Reintegrarea socială a foştilor deţinuţi, calea către o comunitate mai sigură”

 

Penitenciarul Miercurea-Ciuc a organizat, ieri, pentru prima dată, un simpozion cu tema „Reintegrarea socială a foştilor deţinuţi, calea către o comunitate mai sigură”. Acesta s-a desfăşurat la Cercul Militar din municipiul Miercurea-Ciuc, evenimentul făcând parte din campania naţională de sensibilizare a opiniei publice cu privire la problematica reintegrării sociale a deţinuţilor şi are ca scop conştientizarea de către opinia publică a importanţei reintegrării sociale a foştilor deţinuţi, ca premisă esenţială în creşterea gradului de siguranţă comunitară.

Directorul Penitenciarului Miercurea-Ciuc, comisarul şef Ioan Blaga, a arătat că, în primul rând, trebuie să conştientizăm că deţinuţii nu sunt ai instituţiei pe care o conduce, ci sunt ai societăţii, care pentru o perioadă, în urma săvârşirii unei infracţiuni, sunt condamnaţi la pedepse privative de libertate. „Deţinuţii sunt oamenii de lângă noi. Sunt vecinii dvs., cu care v-aţi înţeles bine, cu care probabil după punerea în libertate vă veţi înţelege la fel. Percepţia este de fapt destul de interesantă: toată lumea arată cu degetul. Ei au săvârşit anumite fapte, după aceea sunt depuşi în penitenciar şi cam toată lumea uită de ei. Cu toate că ei se vor întoarce în societate”. Acesta a punctat că o componentă foarte importantă în vederea şanselor de incluziune socială este educaţia deţinuţilor. „Unitatea penitenciară definită cu funcţie educaţională este chemată să răspundă provocărilor sociale prin lărgirea sferei de activitate şi iniţierea, menţinerea şi dezvoltarea parteneriatelor cu societatea civilă şi comunitatea locală, în vederea asigurării educaţiei şi asistenţei psihosociale a persoanelor aflate în executarea unor sancţiunii privative de libertate”. Directorul Penitenciarului a subliniat faptul că, la 13 octombrie 1989, Consiliul Europei a adoptat un set de principii care orientează formatorii de politici penale în ceea ce priveşte educaţia persoanelor private din Europa. Conform acestui document, toţi deţinuţii trebuie să aibă acces la educaţie, iar educaţia penitenciară trebuie să fie similară cu cea din exterior.

 

 Numărul deţinuţilor analfabeţi a crescut semnificativ

„Din păcate, în ultimul timp constatăm că numărul deţinuţilor analfabeţi sau cei cu carenţe foarte mari în educaţie a crescut semnificativ. În diferite forme de şcolarizare avem cuprinşi aproape 20% din efectivul de deţinuţi. Aceasta nu înseamnă că aceştia sunt toţi din penitenciar care nu ştiu să scrie sau să citească. Sunt cei care au documentele necesare. Sens în care la Penitenciarul Miercurea-Ciuc, începând cu anii ’90, avem ca forme de şcolarizare clasele I-VIII, atât în limba maghiară, cât şi în limba română”, a spus comisarul şef Ioan Blaga.

 

 Aproape 40% din deţinuţii liberaţi în 2009 au ajuns înapoi după gratii în 2012

La rândul său, comisarul şef Dan Brăiloiu, şeful Serviciului educaţie şi asistenţă psihosocială din Penitenciarul Miercurea-Ciuc, a arătat că în sistemul penitenciar din România sunt aproximativ 33.000 de deţinuţi, „cât un oraş destul de mare din ţară”. Conform statisticilor, în acest an au fost sau urmează a fi puşi în libertate aproximativ 9.000 de deţinuţi. În medie peste 26 de deţinuţi pe zi. Potrivit aceloraşi statistici, în următorii trei ani aproximativ 35-40% dintre aceştia urmează a fi reîncarceraţi. În anul 2009 s-au liberat 11.868 de persoane, iar până la sfârşitul anului 2012 s-au întors în Penitenciar 4.660, ceea ce înseamnă aproape 39,26% din totalul deţinuţilor liberaţi. „Pornind de la aceste constatări putem prezuma că rata de reîncarcerare în România este de 35-40%”, a spus comisarul şef, precizând că din experienţa Uniunii Europene se observă că singura modalitate de reducere a infracţionalităţii este implicarea comunităţii. O altă constatare se referă la faptul că, la fel ca şi alte categorii vulnerabile, deţinuţii şi foştii deţinuţi întâmpină mari dificultăţi la încadrarea pe piaţa muncii. Iar un loc de muncă este un factor important pentru reuşita integrării lor.

O deficienţă în cadrul legislativ autohton semnalată este că „în România ne confruntăm cu lipsa totală a programelor de supraveghere a foştilor deţinuţi”. „Lipsa monitorizării evoluţiei deţinuţilor după punerea în libertate şi faptul că aceştia se confruntă cu un risc ridicat de excluziune pe piaţa muncii ca urmare a discriminării din partea angajatorilor, a societăţii în general, contribuie la creşterea ratei recidivei. (…) Dorim şi pe această cale să promovăm înlăturarea fenomenului de discriminare din partea angajatorilor”. De altfel, vorbitorul a arătat că reintegrarea foştilor deţinuţi nu este un act de generozitate, ci o dovadă de maturitate socială.

Un alt punct sensibil prezentat a fost cu privire la lipsa, în Harghita, a vreunei organizaţii neguvernamentale care să se ocupe de deţinuţi după ce au fost liberaţi. „De-a lungul timpului am avut foarte multe colaborări, dar din păcate cu foarte puţine organizaţii. În judeţ, din păcate, avem ONG-uri, dar se pare că nu au în obiectul de activitate şi această categorie socială”.

De altfel, în legătură cu această ultimă constatare, prefectul judeţului, Petres Sándor, a spus că e un paradox, deoarece Harghita se află în topul judeţelor din România în ceea ce priveşte numărul de ONG-uri.

În cadrul dezbaterilor, reprezentanta Serviciului de Probaţiune, Delia Marin, a venit şi cu o propunere concretă. Şi anume: o colaborare interinstituţională, în vederea constituirii unui grup de lucru la nivelul judeţului Harghita tocmai pe această temă: reintegrarea socială a foştilor deţinuţi. Pe tema simpozionului au mai avut intervenţii, printre alţii, şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita, chestor Radu Sandu Moldovan; Alexandra Ţifrea din partea CEPCA Harghita; directorii Colegiului Naţional „Octavian Goga” şi ai Şcolii Generale „Liviu Rebreanu”; inspectorul şcolar general adjunct Aurora Parfeni, reprezentanţi din sfera civilă.

În cadrul evenimentelor au mai fost prezentate o miniexpoziţie cu lucrări realizate de deţinuţi şi un film de sensibilizare privind situaţia acestora. Penitenciarul Miercurea-Ciuc deserveşte trei judeţe: Harghita, Covasna şi Braşov. Are în custodie deţinuţii din regim închis şi maximă siguranţă. Penitenciarul funcţionează în clădirea actuală din anul 1895.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii

One comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.