GENERAŢIA MARII UNIRI: Cei 100 de intelectuali români din judeţele Covasna şi Harghita cuprinşi în proiect (8) | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 5 decembrie 2021
Home » Societate » GENERAŢIA MARII UNIRI: Cei 100 de intelectuali români din judeţele Covasna şi Harghita cuprinşi în proiect (8)
GENERAŢIA MARII UNIRI: Cei 100 de intelectuali români din judeţele Covasna şi Harghita cuprinşi în proiect (8)

GENERAŢIA MARII UNIRI: Cei 100 de intelectuali români din judeţele Covasna şi Harghita cuprinşi în proiect (8)

Gheorghe Dubleşiu (1875-1938), avocat, membru al Partidului Naţional Român, membru al ASTRA în Despărţământul Deva şi membru fondator şi pe viaţă al Despărţământului Hunedoara, delegat al colegiului electoral al cercului electoral Hunedoara la Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie de la Alba Iulia, a fost prefect al judeţului Ciuc între anii 1919-1920 şi prefect al judeţului Hunedoara între anii 1922-1926. (Miercurea Ciuc)

Ioan FLORIAN (1824-1894), jurist, preşedinte al Tribunalului din Odorheiu Secuiesc, lider al populaţiei româneşti din localitate. (Odorheiu Secuiesc)

Gheorghe FURTUNĂ (1885-1937), învăţător, preot ortodox, preşedinte al Asociaţiei Învăţătorilor Români din judeţul Treiscaune. (Covasna)

Gavril GAFTON (1909-1999), jurist. A lucrat în Ministerul Finanţelor şi la unităţi din subordinea acestui minister din Cernăuţi, Oradea, Braşov şi Tg. Mureş. (Subcetate)

Ioan GARCEA, preot ortodox la Parohia Băţanii Mari, cu o activitate remarcabilă de reînnodare a tradiţiilor româneşti în viaţa comunităţii de revenire la credinţa strămoşească a românilor înstrăinaţi; autorul Cronicii Parohiei Băţanii Mari (1920-1950). (Băţanii Mari)

Aurel Gociman Oituz, prof. univ. la Academia de Înalte Studii Comerciale din Cluj-Napoca în perioada interbelică, autor a numeroase lucrări, studii şi articole pe teme privind economia forestieră, cooperaţia, transportul, dar şi de istorie a românilor din „Secuime”. (Breţcu)

Nicolae JUREBIŢĂ (1898-1991), jurist, a contribuit la organizarea gărzilor naţionale din Treiscaune şi a participat la Marea Adunare de la Alba Iulia, în delegaţia covăsneană. (Covasna)

Gheorghe JUREBIŢĂ (1894-1968), preot ortodox, profesor, publicist, a îndeplinit funcţii importante la Episcopia de Cetatea Albă – Ismail şi a editat Buletinul Episcopiei, în perioada 1925-1932. (Covasna)

Matei JUREBIŢĂ (1908-1995), profesor de muzică, compozitor, autor de manuale şcolare, şef de muzică şi dirijor al muzicii Regimentului 36 Infanterie. (Covasna)

Nicolae MAIOR (1894-1975), inginer constructor, prof. univ., a lucrat în administraţia căilor ferate şi a fost profesor la Şcoala Politehnică din Timişoara; a publicat un tratat de Mecanica pământurilor, în două volume. (Topliţa)

Ioan MAXIM (1901-1978), fizician, doctor în ştiinţe fizice, preparator la Institutul de Fizică Teoretică şi apoi prof. univ. la Universitatea clujeană. (Târgu Secuiesc)

Ioan MOGA (1813-1868), preot ortodox, protopop al Protopopiatului „Hăghigului şi Vâlcelelor”; a participat la Adunarea Naţională de la Blaj (1848), fiind ales în Comitetul Permanent de la Sibiu. (Vâlcele)

Ioan MODROIU (1886-?), preot ortodox la Vama Buzăului; a fost întemniţat în lagărele din vestul Ungariei, împreună cu alţi preoţi români, pentru „trădare de patrie” şi „spionaj românesc”; a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. (Vama Buzăului)

Petru MUSCĂ (1883-1969), medic, profesor universitar, participant la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918; primar al municipiului Târgu Mureş, autorul unor articole şi studii de specialitate. (Hodoşa)

Constantin NEDELCU (1906-?), inginer, inventator; în anul 1929 pleacă în America, unde, în anul 1935, a absolvit Institutul Tehnic „Drexen” din Philadelphia; întors în ţară, a fost un apreciat inginer mecanic, inventator şi organizator de producţie şi proiectant de benzi transportoare de mare capacitate. (Zagon)

Gheorghe NEAGOVICI-NEGOESCU, preot ortodox, membru al unei „dinastii” de preoţi ce au slujit în Întorsura Buzăului timp de peste 200 de ani, protopop al Protopopiatului Ortodox Treiscaune; arestat în anii Primului Război Mondial (împreună cu alţi preoţi români din curbura Carpaţilor) şi întemniţat în lagărele din vestul Ungariei. (Întorsura Buzăului)

Aurel NEGOIESCU (1900-1957), preot ortodox la Gheorgheni şi Întorsura Buzăului, cu o activitate de excepţie depusă în Parohia Gheorgheni, în perioada interbelică, pe tărâmul propăşirii Bisericii ortodoxe şi a culturii româneşti; ataşamentul faţă de Biserică şi rezervele exprimate faţă de noul regim comunist ateu au constituit principalele sale „capete de acuzare” pentru întemniţarea sa la şantierul de la Canalul Dunăre – Marea Neagră, unde şi-a găsit obştescul sfârşit. (Întorsura Buzăului)

Alexandru NICOLESCU (1882-1941), teolog, doctor în Filosofie şi Teologie, publicist, mitropolit greco-catolic de Blaj; în 1919 a fost trimis misionar bisericesc şi politic la Conferinţa de Pace de la Paris; autorul unor volume de studii teologice, meditaţii, predici, conferinţe şi cuvântări ocazionale. (Tulgheş)

Aurel NISTOR (1882-1974), preot ortodox, protopop, publicist, deputat, lider al comunităţii româneşti din fostul judeţ Treiscaune, participant la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, deputat în primul Parlament al României Mari; autor a numeroase lucrări, studii, articole şi conferinţe despre istoria românilor din fostele scaune secuieşti. (Araci) (Va urma)

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
Dr. Ana DOBREANU
Prof. Florentina TEACĂ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.