luni , 10 decembrie 2018
Home » Societate » GENERAŢIA MARII UNIRI: Cei 100 de intelectuali români din judeţele Covasna şi Harghita cuprinşi în proiect (10)
GENERAŢIA MARII UNIRI: Cei 100 de intelectuali români din judeţele Covasna şi Harghita cuprinşi în proiect (10)

GENERAŢIA MARII UNIRI: Cei 100 de intelectuali români din judeţele Covasna şi Harghita cuprinşi în proiect (10)

Nicodim RUSSU (1859-1931), învăţător la şcoala confesională din Voşlăbeni, pe care a slujit-o cu dragoste şi competenţă o jumătate de secol, iar faptul că această „insulă românească” nu s-a maghiarizat, se datorează şi învăţătorului Nicodim Rusu. (Voşlăbeni)

Nicolae RUSSU (1860-?), învăţător, director la şcoala din Sita Buzăului, delegat al românilor din Buzăul Ardelean la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia; azi, şcoala din Sita Buzăului îi poartă numele. (Sita Buzăului)

Eugen SIBIANU (1884-1948), economist, publicist, lider al Asociaţiunii ASTRA, şef al Serviciului financiar din cadrul Prefecturii judeţului Treiscaune şi pentru un scurt timp primarul oraşului Sfântu Gheorghe (1944); preşedinte al Despărţământului Central Treiscaune al ASTREI şi redactor şef al publicaţiei Buletinul ASTRA, al despărţământului menţionat. (Dobârlău)

Aurel SOCACIU (1904-?), profesor de limba română în Sfântu Gheorghe şi Braşov, consilier eparhial, primul născut din cei opt copii ai familiei Socaciu din Vâlcele, a căror descendenţi au fost medici, profesori, jurişti, actori, între care şi cunoscutul cântăreţ de muzică folk Victor Socaciu. (Vâlcele)

Stelian SOCACIU (1920-?), profesor de teologie, publicist, funcţionar superior în Ministerul Cultelor; a publicat „Medalioane” ale unor personalităţi proeminente, foşti elevi şagunişti; este şi autorul unui jurnal de memorii şi pagini din istoria localităţii Vâlcele, păstrat de familie în manuscris. (Vâlcele)

Constantin SPOREA (1876-1954), profesor de limba română şi scriitor hunedorean, fost director al Şcolii Normale din Deva, autor al mai multor studii şi lucrări de pedagogie şi al unor lucrări beletristice; s-a remarcat ca fruntaş astrist, publicist, animator al vieţii culturale şi ştiinţifice din zonă, prieten cu mari personalităţi publice ale vremii. (Vama Buzăului)

Nerva Viorel STOICA (1903-?), jurist, doctor în ştiinţe juridice, participant la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, fiu al unei familii de moşieri români ardeleni; în 1945 a fost nevoit să părăsească Ministerul Economiei Naţionale, unde lucra ca specialist, şi să se stabilească la Miercurea Ciuc, unde a fost epitrop de onoare al Parohiei Ortodoxe Miercurea Ciuc II. (Miercurea Ciuc)

Dumitru ŞTEFAN, jurist şi înalt funcţionar public; beneficiind de o bursă acordată de Fundaţia „Moga” a fost student al Universităţii din Viena; după 1919 a fost prim-procuror la Braşov. (Covasna)

Ioan STOENAC (1907-?), învăţător, publicist, a fost directorul şcolii din Micfalău, inspector general şcolar al judeţului Treiscaune, redactor şef al revistei Era nouă, publicaţie lunară editată de Asociaţia Învăţătorilor din Treiscaune. (Micfalău)

Ioan ŞOLNAI (1839-?), preot greco-catolic timp de 60 de ani în Parohia Poian, iar în perioada 1888-1909 a îndeplinit şi funcţia de protopop al Protopopiatului greco-catolic Treiscaune. (Poian)

Augustin TĂTAR (1887-1947), preot greco-catolic, doctor în teologie şi filosofie, protopop al Giurgeului, la 1 Decembrie 1918 a însoţit delegaţiile din satele româneşti din comunele învecinate, din partea protopopiatului greco-catolic, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia; a fost apoi profesor de religie la Liceul „Sfântul Vasile” din Blaj, apoi rector al Academiei Teologice. (Subcetate)

Justinian TECULESCU (1865-1932), preot ortodox, ierarh, general de armată, publicist, protopop în Alba Iulia, episcop al Armatei şi al Episcopiei Cetatea Albă-Ismail (1924-1932); în calitate de protopop de Alba Iulia, în anul 1918, în cadrul Consiliului Naţional Român local, s-a implicat în organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia; în anul 1919 este ales senator în primul Parlament al României Mari. (Covasna)

Alexandru TEODORESCU (1897-1972), general, participant la luptele din Primul şi al Doilea Război Mondial; fost ofiţer de Stat Major, comandant de regiment, cu gradul de general, distins cu numeroase decoraţii: Ordinul Mihai Viteazul, Steaua României, Coroana României. (Vâlcele)

Eremia TICUŞAN (1881-?), preot ortodox, profesor în Mărtănuş, Zagon, Băcel, Boroşneu Mic şi Covasna, unde, în 1938, împreună cu alţi intelectuali, va ridica statuia ostaşului român, monument dărâmat în 1940 în timpul ocupaţiei horthyiste; este autorul unei monografii a Parohiei Covasna. (Covasna)

Liviu TILEA (1866-1930), medic, a făcut parte din Societatea academică studenţească „România Jună” din Viena, evenimentele din toamna anului 1918 l-au găsit la Topliţa Română, unde a luat parte activă la mişcările politice de emancipare românească ale epocii. A fost ales în Consiliul Naţional Român Judeţean Mureş şi delegat al Cercului Electoral Reghin la Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie de la Alba Iulia. (Topliţa)

Mihai TODICESCU (1878-1973), general, comandant al Centrului de Instrucţie al Infanteriei şi al Garnizoanei Militare Sfântu Gheorghe, numit în această funcţie în 1920, îndeplinind această grea şi onorantă misiune timp de zece ani; din 1930 este avansat în conducerea Statului Major al Armatei Române. (Sfântu Gheorghe)

Alexandru TOHĂNEANU (1907-1988), prof. univ. licenţiat în arte plastice şi psihologie; doctorat în filosofie şi litere; a fost profesor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, la Institutul Pedagogic şi la Institutul Central de Perfecţionare a Personalului Didactic din Bucureşti; autor de manuale universitare, studii şi articole şi a unui „Jurnal” ilustrat, ajuns la 62 de volume. (Întorsura Buzăului)

Spiru TUDOR, profesor de limba română, director al Gimnaziului „Petru Rareş” din Miercurea Ciuc, între anii 1930-1940, preşedinte al Despărţământului ASTRA Ciuc, arestat şi întemniţat în anul 1947, pentru că a făcut demersuri pentru reînfiinţarea Gimnaziului „Petru Rareş”, desfiinţat în toamna anului 1940, după Dictatul de la Viena. (Miercurea Ciuc)

Aurel ŢEŢU, avocat, doctor în drept, numit prefect al judeţului Ciuc, în anul 1932, iar apoi a fost ales deputat în Camera Deputaţilor, pe listele Partidului Naţional Ţărănesc, din judeţul Ciuc. A susţinut moral şi financiar apariţia publicaţiei Gazeta Ciucului. În anul 1946 a fost arestat şi întemniţat de poliţia „populară” maghiară (Miercurea Ciuc)

Gavril V. URZICĂ (1908-1949), învăţător la şcoala din Sărmaş-Fundoaia şi la Şcoala Primară din Subcetate-Centru, a pus prima piatră la temelia actualei clădiri în care funcţionează Liceul „Miron Cristea” din comuna Subcetate, în calitate de director al şcolii. (Subcetate)

Vasile URZICĂ (1872-1970), preot greco-catolic, administrator al Protopopiatului Giurgeului, cu sediul în Subcetate; s-a ocupat de construirea bisericii de piatră şi pictarea ei; la declanşarea Primului Război Mondial a fost obligat de autorităţi să părăsească satul, cu soţia şi cu cei trei copii, stabilindu-se la Alba Iulia, în anul 1918 a îndeplinit funcţia de protopop greco-catolic la Alba Iulia, vicepreşedinte al Consiliului Naţional Român local din Cetatea Unirii şi membru de drept al Marii Adunări de la 1 Decembrie 1918. (Subcetate)

Nicolae VECERDEA (1861-1938), jurist, doctor în drept, membru fondator al Băncii „Albina”, al Asociaţiunii ASTRA, al Senatului epitropesc al Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului, a donat sume importante pentru construcţia Palatului ASTRA – Muzeul Asociaţiunii şi a Catedralei mitropolitane, primul prefect al judeţului Treiscaune, după Marea Unire. (Sfântu Gheorghe)

Isidor VLAD (1884-1965), preot în Miercurea Ciuc, unde a slujit între anii 1907-1965; figura sa a fost imortalizată de Mihail Sadoveanu în schiţa Modoraş, precum şi în personajul „preoteasa Olimbiada” din romanul Nicoară Potcoavă; despre el au scris şi scriitorii maghiari Fodor Sándor, în romanul Zece sticle cu apă minerală şi Tamási Áron, în volumul Abel. (Miercurea Ciuc)

Nicolae VLEJA (1907-2004), învăţător, publicist, directorul şcolii generale din Voineşti-Covasna, în perioada interbelică a fost inspector şcolar şi secretar general de redacţie al publicaţiei Era Nouă, revistă lunară editată de Asociaţia Învăţătorilor din judeţul Treiscaune. (Covasna)

Gheorghe ZAHARIA (1851-1932), învăţător, autorul manualelor şcolare Carte de cetire pentru şcoalele primare române, partea I şi a II-a, Braşov, 1891; a desfăşurat o vastă activitate culturală, socială şi de interes economic şi naţional, în 1919-1922 este ales primar în comuna Întorsura Buzăului. (Întorsura Buzăului)

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU

Dr. Ana DOBREANU

Prof. Florentina TEACĂ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.