Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- „Dacii din estul Transilvaniei”
Palatul Suţu a găzduit, în intervalul 15 noiembrie – 7 decembrie, expoziţia de grafică şi colaj fotografic cu titlul „Dacii din estul Transilvaniei”, deschisă în aer liber, realizată printr-un parteneriat al Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe cu Muzeul Municipiului Bucureşti. Proiectul a beneficiat şi de arhiva media „Aurul şi Argintul antic al României” a Muzeului Naţional de Istorie a României.
Expoziţia alcătuită din 20 de planşe de mari dimensiuni ilustrează şi descrie descoperiri arheologice reprezentative pentru civilizaţia dacică din secolele I a. Chr. – I p. Chr. din regiunea depresiunilor intra-montane din Carpaţii de Curbură: situri fortificate, tezaure din metale preţioase, morminte şi locuri sacre.
„În expoziţie regăsim fotografii aeriene ale munţilor fortificaţi de daci, reconstituiri grafice ale cetăţilor şi sanctuarelor lor şi, în premieră absolută, imagini ale siturilor arheologice recent documentate prin tehnologia LiDAR în pădurile din Carpaţii de Curbură. Vă aşteptăm să descoperiţi ce ascund pădurile dese din Carpaţii de Curbură, să aflaţi cum modelau dacii munţii prin proiecte ample de terasare artificială, sau să admiraţi arta tezaurelor de argint îngropate la marginea marilor mlaştini de pe valea Oltului Superior şi a Râului Negru”, preciza comunicatul emis de MNCR la deschiderea expoziţiei.
„Este prima expoziţie de arheologie din România ce ilustrează date de teledetecţie obţinute prin tehnologia LiDAR, precum şi propuneri de reconstituire grafică bazate pe aceste date. De asemenea, inovativă poate fi considerată şi colecţia de portrete ale unor reenactori – cei care prin costumele şi echipamentele lor inspirate din surse arheologice şi iconografice antice asigură legătura emoţională între publicul de astăzi şi vestigiile incomplete ale unui trecut îndepărtat, un performance art cu implicaţii antropologice. Expoziţia beneficiază de aportul artistului grafician specializat în reconstituire istorică, Radu Oltean.
Beneficiind de o amplasare favorabilă, în inima Bucureştiului, expoziţia s-a bucurat de un interes crescut din partea trecătorilor, mulţi dintre ei aflând pe această cale pentru prima dată de situri arheologice importante din zona depresiunilor intra-montane din Carpaţii Orientali, cum sunt cetăţile de la Jigodin, lângă Miercurea Ciuc sau Cetatea Zânelor din Covasna”, am aflat de la dr. Magdalena Ştefan, arheolog MNCR.
„Marile Bătălii ale Primului Război Mondial. Campania 1916. Apărarea Bucureştiului pe crestele Carpaţilor de Curbură”
De astăzi, spaţiul de expunere în aer liber va fi cedat altei expoziţii MNCR, este vorba despre „Marile Bătălii ale Primului Război Mondial. Campania 1916. Apărarea Bucureştiului pe crestele Carpaţilor de Curbură”.
„În luna în care celebrăm Ziua Naţională a României sunt aduse în prim-plan vestigiile câmpurilor de bătălie din Primul Război Mondial din Carpaţii de sud-est, uriaşe situri arheologice aflate în trecătorile montane, în Pasul Bran, Valea Prahovei, Drumul Tătarului, Valea Buzăului sau pe Valea Oituzului. Şase trecători. Sute de kilometri de tranşee. 250.000 de soldaţi. Zeci de mii de obuze explodate. Sigur nu vei mai privi la fel excursiile la Predeal sau Fundata. În toamna anului 1916, în trecătorile Carpaţilor de Curbură s-au purtat lupte violente între armatele Puterilor Centrale şi trupele române pentru controlul celor mai scurte drumuri spre Bucureşti.
Lucrări ample de fortificare – tranşee, şanţuri, forturi, posturi de supraveghere sau de tragere – au fost realizate pe platouri şi piscuri montane, în poziţii strategice, unele încă din perioada neutralităţii, suprapunând uneori fortificaţii din epoci mai vechi. În tranşeele din munţi, soldaţii români, germani sau austro-ungari au luptat, au aşteptat înfriguraţi, au scris jurnale şi scrisori, au murit… Vestigiile acestor construcţii, ale peisajelor rănite de obuze, reprezintă locuri ale memoriei pentru Europa modernă şi România de astăzi, martore ale amplorii şi violenţei conflagraţiei mondiale.
Privindu-le de sus, din fotografii aeriene sau pe modelele tridimensionale ale reliefului obţinute prin tehnologia LiDAR, câmpurile de bătălie îşi dezvăluie complexitatea şi întinderea. Dacă trupele române nu ar fi rezistat în trecătorile Carpaţilor de sud-est, în toamna anului 1916, în faţa presiunii Puterilor Centrale, Bucureştiul şi câmpurile petrolifere de la Ploieşti ar fi fost pierdute încă de la început, la mai puţin de o lună de la intrarea României în război, iar armata română ar fi fost lovită din plin şi despărţită în centrul dispozitivului. Este adevărat că frontul carpatic a fost până la urmă spart, dar acest lucru s-a întâmplat mai târziu, odată cu venirea iernii, mai departe, spre vest, pe Valea Jiului, ceea ce a permis, până la urmă, retragerea ordonată şi reorganizarea în Moldova a armatei, de unde lupta a continuat, în bătăliile din anul următor. Dacă frontul de pe crestele Carpaţilor de Curbură ar fi cedat în anul 1916, campania victorioasă din 1917 nu ar fi existat”, explică arheologii MNCR dr. Dan Ştefan şi dr. Magdalena Ştefan.
Cosmina Marcela OLTEAN
Foto: Dan Ştefan
