Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Reprezentanţi ai administraţiei locale din Bălan şi ai societăţii civile, dar şi specialişti în domeniul cinegetic au încercat să caute împreună soluţii pentru problema reprezentată de apariţia frecventă a urşilor în localitatea de la poalele Hăşmaşilor, fiind organizată zilele trecute o dezbatere în sistem online pe această temă. Dezbaterea a fost iniţiată de Asociaţia Ecosportivă „Sufletul Hăşmaşului” din Bălan, care precizase că în contextul prezenţei tot mai frecvente a urşilor pe raza localităţii în spaţiul public sunt dezbateri pe marginea unor opinii şi soluţii, iar punctele de vedere şi argumentele sunt diferite, fiind bazate pe informaţii adevărate sau mai puţin adevărate şi din acest motiv ar fi nevoie de acţiuni imediate.
Prezent la dezbatere, primarul oraşului Bălan, Gheorghe Iojiban, a declarat că problema urşilor care cutreieră străzile localităţii, intră în curţi sau case şi ucid animalele domestice este una majoră şi este important faptul că s-a abordat acest subiect. Acesta a precizat că nu se doreşte o eradicare a urşilor din împrejurimile oraşului sau de pe traseul drumului judeţean 125, oamenii din oraş fiind chiar mândri că au în zonă o floră şi o faună atât de diversificată, dar problema animalelor sălbatice care coboară în localitate trebuie rezolvată şi este nevoie de o raliere la secolul 21 şi de efectuarea de paşi către progres. Gheorghe Iojiban a afirmat că încă din luna iulie, când a apărut ordonanţa de urgenţă privind măsurile care pot fi luate în cazul urşilor, au fost organizate mai multe întâlniri cu echipa care trebuie să acţioneze conform reglementărilor respective, fiind încărcate şi câteva fişe de intervenţie pe site-ul Ministerului Mediului.
„Trebuie să găsim metoda potrivită. Dacă asta înseamnă să împrejmuim tot oraşul cu gard electric, vom face acest lucru. Dacă asta înseamnă să scoatem acei urşi periculoşi din zona noastră prin acele metode pe care le prevede ordonanţa, este şi mai bine. Trebuie să ne gândim neapărat şi pe termen mediu-lung. Cu privire la aceşti urşi abandonaţi sau relocaţi în localităţile noastre, noi ar trebui să fim informaţi, ca primării. Trebuie să ştim ce se întâmplă la noi în zonă. Cred că important este omul, dar trebuie să găsim modalitatea în care să convieţuim. Trebuie să găsim soluţia optimă pentru a rezolva această situaţie. Nu dorim decât să convieţuim împreună – şi aceasta cred că ar trebui să fie mesajul pe care îl transmitem mai departe – dar în siguranţă pentru toţi”, a spus primarul oraşului Bălan.
Faptul că acest centru funcţionează în zonă nu reprezintă un aport în ceea ce priveşte populaţia de urşi din acest areal – a declarat, pe de altă parte, reprezentantul Centrului pentru Reabilitarea Urşilor Orfani din zona Munţilor Hăşmaş, Leonardo Bereczky. Acesta a explicat că din centru sunt eliberaţi, în primul rând, urşi „juvenili”, în vârstă de un an sau de maximum doi ani şi există un fenomen de dispersie naturală care nu este întâlnit doar la urşi, ci la toate speciile de mamifere, iar animalele care vieţuiesc într-un anumit areal sau într-o anumită zonă se deplasează şi îşi găsesc un alt loc de trai. În cazul ursului, acest fenomen de dispersie reprezintă parcurgerea unei distanţe mai mari de 100 de kilometri.
„Practic, toate monitorizările pe care noi le-am efectuat pe ursuleţii pe care i-am eliberat au arătat că aceştia s-au îndepărtat faţă de centru la mai bine de 100 de kilometri, media fiind cam de 180 de kilometri, masculii îndepărtându-se la distanţe de peste 250 de kilometri, iar femelele în medie între 90 şi 130 de kilometri. Deci, practic toţi urşii care au fost eliberaţi de aici din centru au plecat din zona respectivă”, a spus Leonardo Bereczky, care a menţionat că există şi un protocol încheiat cu managerii cinegetici de la care sunt preluaţi ursuleţii, iar în baza acestuia reprezentanţii centrului duc înapoi animalele în zona de provenienţă dacă se doreşte acest lucru, însă monitorizările au demonstrat că transportul înapoi în locul de baştină a fost total de prisos.
„De exemplu, un pui care a fost eliberat în judeţul Covasna a mers în judeţul Vrancea, a petrecut toată vara acolo, după care a venit în judeţul Harghita, a traversat zona Tuşnad şi a mers pe la Sovata până la Târgu Mureş. Aproape a ocolit Târgu Mureş, a mers pe zona Gurghiului şi acolo a fost braconat”, a precizat specialistul. Potrivit afirmaţiilor sale, datele colectate cu ajutorul sistemelor GPS şi telemetrice au arătat că mobilitatea ursului este extrem de mare în anumite perioade ale anului, iar faptul că sunt eliberate astfel de animale din centru nu are nici o relevanţă în ceea ce priveşte urşii care sunt într-un anumit moment în împrejurimile oraşului Bălan. Acesta a adăugat că în urmă cu zece ani, când a luat startul un aşa-numit fenomen de invadare a pădurilor din zona Bălanului de către culegătorii de ciuperci, atrase atenţia că peste încă un deceniu o să coboare urşii în localitate aşa cum nu s-a întâmplat niciodată, iar situaţia actuală dovedeşte faptul că a avut dreptate atunci.
„Ursul este o specie extraordinar de sensibilă la fenomenul de urbanizare. Aşa cum este vulpea, de exemplu, aşa cum sunt foarte multe păsări pe care le vedem în zone urbane şi este normal pentru noi să le vedem acolo. Dar când vedem ursul ne speriem şi spunem că este un fenomen anormal. Este un fenomen total normal ca un urs, care s-a obişnuit cu prezenţa omului în pădure, în habitatul său natural, să coboare şi să se apropie, într-un mod pentru noi neobişnuit, de om. Acum suntem martorii acestui fenomen de urbanizare, care nu se întâmplă doar la urs, doar că acesta stârneşte cea mai mare intrigă sau frică. Acest fenomen, din păcate, se va adânci din ce în ce mai mult. Legat de modernizarea unor drumuri sau de extinderea turismului, lucrurile acestea pot fi făcute, dar trebuie luat în considerare faptul că în momentul în care oamenii extind infrastructurile intră din ce în ce mai mult în habitatele animalelor sălbatice. Acest fenomen de urbanizare şi de obişnuire a animalelor cu omul va fi şi mai puternic”, a subliniat Leonardo Bereczky.
În opinia sa, habitatul urşilor nu s-a micşorat neapărat, ci s-a transformat, iar aceste animale au început să se obişnuiască cu oamenii şi se vor apropia de aceştia deoarece consideră că nu mai reprezintă un pericol atât de mare pentru ele. În ceea ce priveşte zvonurile privind aducerea unor urşi din alte zone în pădurile din împrejurimile Bălanului, Leonardo Bereczky a spus că acestea nu sunt adevărate, mai ales că nici un manager cinegetic nu are dreptul să relocheze astfel de animale într-un alt fond de vânătoare fără permisiunea administratorilor fondului respectiv.
Acesta a recomandat autorităţilor locale golirea în fiecare seară a containerelor pentru gunoi care sunt frecventate de urşi, achiziţionarea unor tomberoane speciale pentru anumite zone, care să nu poate fi deschise de aceste animale aflate în căutare de hrană, aşa cum s-a procedat la Băile Tuşnad, instalarea de garduri electrice în apropierea gospodăriilor de la marginea oraşului şi efectuarea de demersuri imediate pentru relocarea urşilor care îşi fac des apariţia pe raza localităţii.
EMIL GROZA
