Bilbor: OCTAVIAN CODRU TĂSLĂUANU – 139 de ani de la naştere

februarie 11, 2015 in Cultură

Cum se întâmplă aproape întotdeauna în februarie şi în acest an, Bilborul ne-a primit vineri cu o iarnă de-a dreptul prietenoasă, cu multă zăpadă şi un soare strălucitor şi cald la fel ca sufletele bilborenilor.

Această căldură am simţit-o şi la – şi nu greşim dacă-i spunem aşa – Complexul social al Bisericii ortodoxe din Bilbor, unde gazdele celei de-a VIII-a ediţii a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „O.C. TĂSLĂUANU PE COORDONATELE TIMPULUI” au fost şi de data aceasta, cum se spune, la înălţime, atât prin organizare, cât şi pentru toate condiţiile create.

Consiliul local şi Primăria comunei Bilbor, Parohia Ortodoxă, Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita – Cercul „Luceafărul” Bilbor, Asociaţia Culturală „Filantropia” Bilbor, Centrul Cultural Topliţa şi Fundaţia Culturală „Miron Cristea” Topliţa, organizatorii manifestării, s-au străduit să adune la Bilbor elite ale culturii şi cercetării româneşti care au susţinut lucrări de mare valoare ştiinţifică privind viaţa şi activitatea lui Octavian Codru Tăslăuanu, fiu al Bilborului, sat de care s-a simţit legat toată viaţa.

Lucrările au început vineri după-amiază cu o rugăciune, aşa cum se cuvine în această oază de creştinism, săvârşită de părintele protopop de Topliţa, Dumitru Apostol, după care prof. Angelica Maria Stan, director al Şcolii Gimnaziale „O.C. Tăslăuanu” din Bilbor, a deschis, practic, lucrările sesiunii. Ilie Trif, primarul comunei, în cuvinte puţine, dar dense, la împlinirea a 139 de ani de la naşterea ilustrului fiu al Bilborului, a scos în evidenţă faptul că O.C. Tăslăuanu a fost unul dintre cei care a făcut cinste ţării şi neamului nostru românesc prin activitatea sa multilaterală de ilustru cărturar, om de cultură, gazetar şi scriitor, patriot şi om politic, care s-a numărat printre marii bărbaţi care au pus temelia Statului Unitar Român. Profesorul Ilie Şandru a moderat prima parte a manifestării dedicată lansărilor de cărţi şi publicaţii. Au fost lansate: „Octavian C. Tăslăuanu pe meridianele timpului” nr. 7/2014, revista „Vatra Veche” cu suplimentul dedicat scriitorului şi omului de radio Valentin Marica, un neobosit promovator a valorilor culturale, cartea lui Nicolae Băciuţ, „Între Csilla şi Caribda”, „Arhivele Mureşene, serie nouă nr. III (VII), 2014”, „Despărţământul ASTRA Topliţa” de Lucian Giura şi Dumitru Ţepeluş, prezent la Bilbor, Revista „ASTRA Buzăul Ardelean”, an I, nr. 1, 2014. Despre aceste cărţi şi publicaţii au vorbit prof. Vasile Stan, Constantin Costea, Dumitru Ţepeluş, Nicolae Băciuţ, Valentin Marica, Ioan Lăcătuşu, Liviu Boar şi alţii.

Un mare avânt a dat lucrărilor Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice grupul de elevi de la Şcoala Gimnazială „O.C. Tăslăuanu” din Bilbor, care, îmbrăcaţi în minunate costume populare, a prezentat un dens şi însufleţitor program artistic, primit cu mult interes şi receptivitate de cei prezenţi.

La început de februarie au venit la Bilbor scriitori, oameni de cultură şi cercetători din Târgu-Mureş, Sfântu-Gheorghe, Bacău, Bucureşti şi Topliţa, care au adăugat informaţii de mare valoare despre activitatea lui O.C. Tăslăuanu, întregind zestrea biografică a acestuia. l Dr. Alin Spânu, cercetător din Bucureşti, a prezentat trei scrisori interesante primite în anul 1915 de către Octavian Codru Tăslăuanu l Prof. Vilică Munteanu, din Bacău, cercetând arhiva Ministerului Apărării Naţionale, a prezentat la Bilbor trei caracterizări ale lui Octavian Codru Tăslăuanu în foile calificative din perioada octombrie 1916- februarie 1918, care întregesc, cum nu se poate mai bine, personalitatea căpitanului Tăslăuanu. Dacă în primele două documente, pe lângă buna activitate se scoate în evidenţă şi cultura lui O.C. Tăslăuanu, în a treia, datorită priceperii cu care acesta îşi îndeplinea îndatoririle militare, se propune avansarea excepţională la gradul de maior l Dr. Daniel Nicolae, din Bucureşti, a prezentat comunicarea „Moştenirea lui Octavian C. Tăslăuanu: Reîntregirea României”, din care a reieşit faptul că Octavian C. Tăslăuanu a scris istorie, istoria faptelor pentru că el era un om al faptelor l Prof. Vasile Stancu, din Sfântu-Gheorghe, a adus la Bilbor o scrisoare inedită a lui Octavian C. Tăslăuanu, adresată prietenului său, Alexandru Lapedatu, din care reiese modul în care Tăslăuanu îşi alegea prietenii şi valoarea acestora, Alexandru Lapedatu fiind unul dintre ei, care l-a ajutat în momente mai puţin plăcute oferite de viaţă l Dr. Valentin Marica, din Târgu-Mureş, a făcut o analiză pe textele lui O.C. Tăslăuanu, arătând disponibilitatea acestuia de a ieşi din tiparele textului liniar şi de a prezenta o simbioză a evenimentului. Pe lângă eveniment, aducând, întotdeauna, o rememorare de acasă, o amintire de la Bilbor sau despre Bilbor, contopită cu o intensă trăire interioară l Prof. Angelica Maria Stan, din Bilbor, a adus în actualitate câteva portrete din opera lui Octavian C. Tăslăuanu, imaginea tatălui, a mamei, a bunicului, a bunicii l Dr. Ioan Lăcătuşu, din Sfântu-Gheorghe, a venit la Bilbor cu studii, articole şi recenzii apărute în anuarele „Angvstia” şi „Sangidava” l Dr. Liviu Boar a adus documente inedite din istoria Bilborului l Nuvela „Al doilea cadril” a prof. Ilie Şandru, cel mai bun cunoscător al vieţii şi activităţii lui Octavian Codru Tăslăuanu, a întregit cum nu se putea mai bine o manifestare organizată la scară naţională, care de la o ediţie la alta se dovedeşte că-şi îndeplineşte menirea, atât prin valoarea participanţilor, a organizării, cât şi a lucrărilor prezentate l Se cuvin mulţumiri tuturor celor care s-au implicat în organizarea acestui moment cultural la Bilbor, în mod special lui Ilie Trif, primarul comunei Bilbor, părintelui protopop de Topliţa, Dumitru Apostol, familiei prof. Vasile şi Angelica Maria Stan şi, nu în ultimul rând, prof. Ilie Şandru, acest neobosit promotor al culturii în zonă.

Cea de-a VIII-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „O.C. Tăslăuanu pe coordonatele timpului” s-a încheiat într-un registru specific iernilor la Bilbor, cu o plimbare cu săniile trase de cai, cu zurgălăi, pe un traseu de câţiva kilometri, până pe Pârâul Ruşilor, unde, de data aceasta, nu mai era acea tabără militară din Primul Război Mondial, ci o cabană-muzeu etnografic, în care participanţii au fost aşteptaţi de Mihai şi soţia lui, proprietarii acesteia, cu multă căldură sufletească şi nelipsitul vin fiert.

VASILE GOTEA