A fost finalizat studiul pentru Munţii Călimani | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 20 iulie 2018
Home » Economic » A fost finalizat studiul pentru Munţii Călimani
A fost finalizat studiul pentru Munţii Călimani

A fost finalizat studiul pentru Munţii Călimani

  • Au fost identificate trei zone în care s-ar putea amenaja un sat ecoturistic care să ofere şi servicii de agrement, o tabără montană, un domeniu schiabil, o zonă dedicată sporturilor
  • Cea mai „îndrăzneaţă” propunere este o regândire a comunei Bilbor

 Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Călimani-Giurgeu a finalizat studiul care oferă o viziune de dezvoltare a zonei montane harghitene din Munţii Călimani.

Gabriela Buzilă, director executiv al ADI Călimani-Giurgeu, spunea că acest studiu a fost făcut pentru a se putea fundamenta un viitor Plan Urbanistic Zonal.

Pentru realizarea acestui studiu, pe lângă echipa de specialişti, la nivelul ADI s-a format un grup de lucru alcătuit din reprezentanţi ai asociaţiei şi specialişti din teritoriu în domenii precum turismul, geografia, urbanismul, salvamontul, acesta oferind ajutor inclusiv pe partea ştiinţifică. Este vorba de Adrian Niţă – profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai”, extensia Gheorgheni; Costin Hîrlav –profesor de geografie şi consilier local la Bilbor; Mihai Cotfas – inginer la Biroul de cadastru al Primăriei Topliţa şi Paul Gingean – Asociaţia Salvamont Topliţa Călimani, aceştia implicându-se pro bono în realizarea studiului.

Valea Lomaşului

În final, în cadrul studiului au fost identificate trei posibile zone de dezvoltare: zona văii Lomaşului, una pentru sporturi extreme la ieşirea din Topliţa spre Reghin şi o regândire a Bilborului.

În ceea ce priveşte Valea Lomaşului, Gabriela Buzilă spunea că în partea inferioară, între monumentul de la Secu şi mănăstire, s-a gândit amenajarea unui sat ecoturistic. Acesta ar cuprinde mai multe căsuţe din lemn, cu o capacitate de cazare de două până la 5 persoane (un total de aproximativ 50 de persoane). Acestea ar trebui să fie construite din lemn, în stil tradiţional (aşa cum se construiau acum 100 de ani în zona de nord, dar cu toate utilităţile moderne) şi să fie, pe cât se poate, independente energetic. Tot aici s-ar putea amenaja o microfermă şi o grădină de legume.

Satul ar putea găzdui diferite programe educative sau team building-uri, oferind ture cu bicicleta, dar şi accesul la o potecă tematică cu observatoare de animale sălbatice. Totodată, la restaurant s-ar folosi doar produse ecologice, provenite din propria fermă sau grădină ori din celelalte localităţi din zona de nord.

Urcând pe vale, în Poiana Puturosul, unde se află cabana Lomaş, pe structura existentă a clădirilor de acolo, poate chiar şi printr-o extindere a lor, s-a propus un loc de tabără montană. În cadrul taberei s-ar putea amenaja poteci educative, un parc de aventură, dar şi un perete de escaladă. Pe timp de vară, s-ar putea practica echitaţia şi ar fi un loc de plecare în ture de north walk, iar iarna s-ar putea practica schimobilul.

Poate cea mai importantă propunere – afirma directorul executiv al ADI Călimani-Giurgeu – este amenajarea unui domeniu schiabil. În acest sens a fost identificată o păşune montană, sub vârfurile Cica Mică şi Cica Mare, în afara parcului naţional. Domeniul schiabil ar urma să cuprindă 3 pârtii, cu lungimi de 500, 900, respectiv 1.300 de metri şi ar putea deservi între 1.300 şi 5.000 de turişti.

Zona Tarniţa – Băieşu

La ieşirea din Topliţa spre Reghin, pe partea dreaptă, a fost identificată o zonă dedicată pentru sporturi. Aici, arăta Gabriela Buzilă, sunt deja amenajate 19 trasee de escaladă, acestea urmând a fi completate cu o pârtie de sanie (cu o lungime de 1.100 metri), cu amenajarea unor spaţii de decolare a parapantelor şi chiar cu o pârtie pentru bob de vară.

Transformarea Bilborului

Cea mai îndrăzneaţă propunere oferită de studiul realizat are în vedere o nouă faţă pentru Bilbor, care s-ar transforma într-o comună ecologică. Dezvoltarea ar necesita un timp mai îndelungat şi presupune ca tot ce se întâmplă în localitate să fie ecologic. Dar acest lucru, arăta Gabriela Buzilă, se poate face doar cu acordul şi cu o participare largă a comunităţii, pentru că presupune ca tot ce se cultivă să fie ecologic (să se renunţe la chimicale), construcţiile să fie doar din materiale naturale, păşunatul să se facă în mod ecologic, etc.

Următorul pas ar trebui făcut de consiliul judeţean

„Noi – spunea directorul executiv al ADI Călimani-Giurgeu – am vrut să demonstrăm (prin acest studiu, care se poate găsi şi pe site-ul www. adicalimanigiurgeu.ro, secţiunea Infon.a.) că este important să fie întocmit un Plan Urbanistic Zonal, că există potenţial de dezvoltare în zona Munţilor Călimani şi am oferit câteva posibile zone de dezvoltare. Ulterior, printr-un PUZ se poate detalia dacă se poate realiza ce am propus noi sau nu, dacă ne permite terenul, proprietatea şi alţi factori”.

PUZ ar urma să fie realizat de către Consiliul Judeţean Harghita pentru că ADI nu deţine nici resursa umană, nici capacitatea financiară pentru a coordona un astfel de plan.

În acest sens, afirma Gabriela Buzilă, cu ocazia dezbaterii publice privind strategia de dezvoltare generală a judeţului Harghita, ADI Călimani-Giurgeu a propus realizarea acestui Plan Urbanistic Zonal.

Astfel, următorul pas ar fi ca la nivelul consiliului judeţean să fie întocmit acest PUZ şi se speră că o să intre pe lista de investiţii după rectificarea de buget de la mijlocul anului.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*