Cu o întârziere de câţiva aniSe speră că la începutul lui 2023 va fi semnat contractul de finanţare a proiectului major de dezvoltare a reţelelor de apă şi apă uzată în judeţ | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 18 iulie 2024
Home » Societate »
Cu o întârziere de câţiva ani
Se speră că la începutul lui 2023 va fi semnat contractul de finanţare a proiectului major de dezvoltare a reţelelor de apă şi apă uzată în judeţ
<h5><i>Cu o întârziere de câţiva ani</i></h5>Se speră că la începutul lui 2023 va fi semnat contractul de finanţare a proiectului major de dezvoltare a reţelelor de apă şi apă uzată în judeţ

Cu o întârziere de câţiva ani
Se speră că la începutul lui 2023 va fi semnat contractul de finanţare a proiectului major de dezvoltare a reţelelor de apă şi apă uzată în judeţ

  • Valoarea actualizată a acestui proiect a ajuns de la 184 de milioane de euro la 320 milioane de euro, fiind una dintre cele mai mari investiţii din judeţ
  • Directorul general al SC Harvíz SA a explicat motivele pentru care s-a întârziat câţiva ani semnarea contractului de finanţare

În anul 2016, Harvíz SA a iniţiat al doilea mare proiect ce vizează extinderea şi reabilitarea sau înlocuirea infrastructurii de apă şi canalizare din aria de acoperire a operatorului regional. La începutul lui 2017 a fost semnat contractul de finanţare cu Ministerul Fondurilor Europene pentru prima fază a Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, respectiv proiectarea investiţiilor, cu titlul „Sprijin pentru pregătirea aplicaţiei de finanţare şi a documentaţiilor de atribuire pentru Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Harghita, în perioada 2014-2020”. De atunci au trecut 6 ani, studiul de fezabilitate a ajuns la a cincea variantă, fiind depus din nou luna trecută la Autoritatea de Management (AM) al Ministerului Fondurilor Europene. Între timp, valoarea proiectului aproape s-a dublat, ajungând la aproximativ 320 de milioane de euro de la 184 de milioane de euro cât a fost estimat iniţial.

Directorul general al SC Harvíz SA, ing. Bogáti Csaba, a explicat miercuri, în cadrul unei conferinţe, principalele impedimente care au condus la întârzierea semnării contractului de finanţare pentru implementarea acestui proiect, precum şi previziunile privind demararea lucrărilor şi termenele de finalizare a acestora.

Pentru început, ing. Bogáti Csaba a arătat că Harvíz SA a finalizat cu succes la mijlocul lui 2016 proiectul POS Mediu 2007-2013 „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată din judeţul Harghita”, în valoare de aproximativ 200 de milioane de lei, fiind printre puţinii operatori din ţară care au reuşit să termine lucrările la timp, fără corecţii financiare.

„Având în vedere această treaptă, s-a pornit, cum s-a născut oportunitatea, şi la următorul proiect european, în cadrul POIM 2014-2020, care din păcate a mers destul de greu, cu toate că am avut foarte multe vizite la Bucureşti, diferite discuţii, i-am chemat la faţa locului etc.,”, a spus directorul general.

După derularea procesului de achiziţii publice în 2017 pentru prima fază a proiectului, contractul de servicii de proiectare a fost semnat cu asocierea câştigătoare Greenviro – Tadeco – Fichner în 8 ianuarie 2018.

În 2018, a spus directorul general al Harvíz SA, municipiul Odorheiu Secuiesc şi comuna Praid aderă la ADI Hargita VÍZ, lucru „care într-un fel a mai complicat lucrurile”. Odată cu aderarea la ADI a celor două localităţi şi a altora, a trebuit suplimentat contractul de finanţare şi cel de proiectare POIM şi a trebuit refăcut studiul de fezabilitate. Prima variantă a studiului de fezabilitate a fost transmis la Autoritatea de Management al Ministerului Fondurilor Europene (AM POIM) în septembrie 2019.

În 2020, după o serie de analize şi vizita în teren a fost necesară reproiectarea studiului de fezabilitate, în urma listei de observaţii referitoare la obiecţiile AM POIM – BEI. De altfel, spuneau reprezentanţii Harvíz SA, media pe ţară a listelor de observaţii este de 15 refaceri ale studiilor de fezabilitate, fiind judeţe care au trebuit să reproiecteze şi de 20 de ori SF-ul.

Ing. Bogáti a vorbit despre procedurile greoaie pentru aprobarea proiectului, dar şi schimbările legislative intervenite de la semnarea primului contract, care au întârziat accesarea fondurilor. Conform sursei citate, una dintre problemele majore a fost că aglomerările unde se putea realiza canalizarea trebuiau să fie mai mari de 2.000 de locuitori. Iniţial s-a vorbit despre o aglomerare cu 2.000 de locuitori echivalenţi (media acelei poluări produsă de o persoană într-o zi), astfel că în zonele în care sunt firme, care consumă şi elimină mai multă apă, calculele ar fi diferite. Apoi s-a luat în considerare populaţia rezidentă. Din această cauză, au fost eliminate din proiectul iniţial investiţiile pentru realizarea canalizării cartierului Ciba din Miercurea-Ciuc şi a comunei Dealu.

Directorul general al Harvíz SA a mai precizat că, la nivel naţional, din Programul Operaţional Infrastructură Mare s-au atras doar aproximativ 17% din toate fondurile disponibile, din care jumătate erau avans. Din cei 42 de operatori regionali care au depus proiecte, s-a aprobat documentaţia pentru 27, însă efectiv s-au început lucrările doar la 10-12.

De asemenea, întârzieri s-au datorat şi firmei de consultanţă, care a câştigat în instanţă contractul cu Harvíz SA, dar care totuşi a refăcut de mai multe ori studiul de fezabilitate.

„După multe lupte, acum am ajuns acolo că la sfârşitul lui noiembrie am depus varianta a cincea a studiului de fezabilitate”, a spus directorul general al Harvíz, precizând că „nu sunt, se pare, întrebări, probleme deocamdată”.

În acest an, în luna mai, a fost desemnat câştigătorul contractului de servicii de Management şi Supervizare pentru acest proiect.

Când vor începe şi când se vor finaliza efectiv lucrările

Directorul general al Harvíz SA a declarat că în ianuarie 2023 speră că va fi încheiat contractul de finanţare cu Autoritatea de Management. După aceasta, lucrările vor fi scoase la licitaţie. În medie, până la desemnarea unui câştigător, o licitaţie durează între 4 şi 6 luni, dacă nu intervin complicaţii. Pentru execuţie este prevăzută o perioadă de 2-3 ani pentru fiecare lucrare în parte. „În mod normal, noi ar trebui să finalizăm acest proiect, după cum arată totul, la sfârşitul lui 2025 sau 2026. „Deci, cu tărăgăneli, cam acolo vedem noi că ar trebui să se finalizeze. Cam aşa ne-am făcut calendarul”, a spus ing. Bogáti.

Acesta a explicat că finanţarea proiectului nu este afectată de faptul că actualul exerciţiu financiar se încheie la sfârşitul anului viitor. Conform sursei citate, lucrările ce se efectuează în 2023 vor fi decontate, iar celelalte se vor transfera în următorul ciclu financiar, 2021-2027, în cadrul Programului Operaţional Dezvoltare Durabilă (PODD). „Deci nu există această presiune că trebuie să terminăm (lucrările – n.n.) până în 2023. Trebuie să terminăm doar proiectele ulterioare, de digitalizare şi pentru parcuri fotovoltaice, care o să apară”.

Directorul general al Harvíz SA a spus despre acest proiect major că „noi am urmărit să fie cât mai eficient”. Astfel, se doreşte ca apa din Lacul Frumoasa să ajungă şi în localităţile din Ciucul de Jos, deoarece există această capacitate. La fel şi în cazul lacului de la Zetea, care a fost proiectat să furnizeze apă „până la Sighişoara şi Mediaş”, conform directorului. Şi în cazul acestui lac se doreşte construirea unei staţii de apă pentru ca prin cădere să ajungă până la Odorheiu Secuiesc şi comunele din jur. Şi în cazul apelor uzate se doreşte o concentrare în staţii de epurare mai mari. „Noi zicem că proiectul nostru este destul de mare, destul de frumos, destul de eficient şi nu credem să întâmpine greutăţi, să zicem, la Bruxelles. Sperăm să se poată face”.

În altă ordine de idei, ing. Bogáti Csaba a vorbit şi despre sumele de bani strânse de rezidenţii din zona Szécseny sau din alte localităţi din judeţ unde urmează să fie efectuate lucrări în cadrul acestui proiect. Acesta a spus că au fost adunate „garanţii” pentru a exista o certitudine că noul proiect va aduce mai mulţi consumatori efectivi şi nu doar infrastructura de apă până în faţa caselor. „Lumea crede într-un fel că aceşti bani sunt pierduţi. Nu sunt pierduţi, au rămas la asociaţie”, a spus ing. Bogáti, precizând că ideea a fost ca, odată ajunsă conducta în zonă, să se introducă şi în case, astfel că acele sume sunt „un fel de garanţie” că vor exista şi consumatori, nu doar infrastructură, cum s-a întâmplat în alte zone ale ţării şi că banii din proiect nu au fost cheltuiţi inutil.

Beneficiarii investiţiilor din cadrul acestui proiect vor fi Consiliul Judeţean Harghita şi unităţile administrativ-teritoriale: Miercurea-Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Vlăhiţa, Ciceu, Ciucsângeorgiu, Leliceni, Sânmartin, Mihăileni, Sânsimion, Tomeşti, Plăieşii de Jos, Sândominic, Sâncrăieni, Frumoasa, Brădeşti, Satu Mare, Dealu, Praid, Zetea. (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.