Primarul comunei Bilbor: „Avem în plan continuarea dezvoltării infrastructurii rutiere la nivel de localitate, inclusiv participarea la dezvoltarea infrastructurii rutiere judeţene ce străbate localitatea noastră”

• Deocamdată nu sunt semne că ar exista dificultăţi pentru acoperirea co-finanţării proiectelor

Pentru majoritatea primăriilor, ultimele luni au stat sub semnul invitaţiilor primite de la Bucureşti pentru semnarea contractelor de finanţare a proiectelor depuse pe PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă). Bineînţeles, activitatea primăriilor nu se va reduce doar la aceste proiecte, avându-se în plan şi alte priorităţi.

Despre cum a început anul comuna Bilbor şi care sunt planurile pentru 2023, vă invităm să aflăm dintr-un interviu realizat cu primarul Ilie Hângan.

– Anul acesta a început cu o întâlnire a primarilor din zona de nord a judeţului cu preşedintele Consiliului Judeţean în care subiectul de discuţie a fost alocarea banilor din diverse surse în acest an. La întâlnire, fiecare parte şi-a expus punctul de vedere, dar fără să se stabilească ceva concret. Între timp au mai fost discuţii pe acest subiect?

– Deşi, orice astfel de întâlnire este de bun augur, rezultatele discuţiilor purtate nu au apărut încă, dar, stăruim în permanenţă pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare a comunei noastre. Evident, întotdeauna sursele de finanţare sunt cele care torsionează orice discuţie pe această temă, nevoile fiind multiple, pe lângă enunţarea acestora în cadrul întâlnirii, am mai solicitat echitabilitatea distribuirii bugetului şi a investiţiilor de la nivel judeţean, alocate în acest sens, atât în timp cât şi ca mărime.

Specifică fiindu-mi atitudinea pozitivă faţă de ceea ce se poate realiza printr-o conlucrare strânsă între toţi factorii implicaţi în realizarea obiectivelor stabilite a fi implementate în dezvoltarea localităţii noastre, ulterior acestei întâlniri am procedat la demararea purtării discuţiilor la nivel mai înalt, în vederea identificării surselor de finanţare, cel puţin pentru reabilitarea DJ 174A, deocamdată fiind singura cale de acces spre Bilbor.

– În luna februarie aţi semnat contractele pentru reabilitarea a cinci clădiri publice prin PNRR. Aş dori să le reamintiţi, care sunt aceste clădiri şi care sunt următorii paşi, eventual, dacă puteţi preconiza şi termene pentru ele.

Renovarea energetică a Punctului de Ambulanţă din localitatea Bilbor, renovarea energetică a Dispensarului Medical Uman din localitatea Bilbor, renovarea energetică a Şcolii Gimnaziale „O.C. Tăslăuanu” din comuna Bilbor, renovarea energetică a Şcolii Gimnaziale Nr. 1 (Veche) Clasele 1-4 din comuna Bilbor, renovarea energetică a clădirii administrative: Primăria din comuna Bilbor.

Am procedat la realizarea următorilor paşi, primul fiind cel de parcurgere a fazei de întocmire a DALI (Documentaţia de Avizare a Lucrărilor de Intervenţii), fiind contractate serviciile, cu finalizare în luna mai, apoi urmând întocmirea proiectelor tehnice cu detaliile de execuţie, licitaţia lucrărilor, ulterior execuţia până la finalul anului 2024.

– Pe lângă aceste contracte semnate, care sunt noutăţile pentru acest început de an?

Alături de fructificarea accesării oricăror surse de finanţare facile dezvoltării durabile a localităţii noastre, în momentul de faţă suntem în cadrul unui proiect de eficientizare a iluminatului public prin Administraţia Fondului pentru Mediu (200.000 euro), stăruim în continuare cu documentaţia de avizare pentru implementarea proiectului de Apă-Canal (prin Anghel-Saligny – 43.000.000 lei). În acelaşi timp facem parte din consorţiul, având ca lider Consiliul Judeţean, în vederea depunerii cererii de finanţare pentru „Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi unităţile conexe”.

Nici sala de sport nu va mai fi mult aşteptată, fiind parcurşi paşi concreţi pentru realizarea acestui obiectiv imperios necesar, alături de reabilitarea Căminului Cultural.

Facturile mari de energie electrică coroborate cu ceea ce întrevede viitorul referitor la eficientizarea energetică şi producerea sustenabilă a energiei electrice, ne-a determinat să parcurgem demersurile pentru înfiinţarea unui parc fotovoltaic la Bilbor, care să asigure energia electrică necesară clădirilor publice, iluminatului public la nivel de localitate şi a clădirilor şi amenajărilor următoarelor investiţii.

Suntem angrenaţi într-un consorţiu judeţean privind finanţarea în vederea dotării bibliotecilor comunale, inclusiv cea a comunei Bilbor.

Totodată, pregătim proiecte tehnice de modernizare a drumurilor avute în administrarea noastră, pentru care căutăm şi accesăm în permanenţă orice sursă de finanţare.

Din buget local vom duce la îndeplinire, pe lângă partea de co-finanţare a proiectelor, lucrări de întreţinere, reparare şi modernizare a domeniului public, între care se numără şi spaţiul de joacă pentru copii, staţiile de autobuz, spaţiile din jurul izvoarelor de apă minerală.

– Care sunt principalele priorităţi pentru următoarele luni din an şi cu ce dificultăţi credeţi că vă veţi confrunta?

– Pentru noi, şi aici vorbesc de echipa Primăriei şi a Consiliului Local Bilbor, împreună cu sugestiile şi nevoile cetăţenilor comunei noastre şi nu numai, prioritatea numărul unu constă în fructificarea oricărei oportunităţi de dezvoltare a localităţii. Unul din dezideratele mele principale este acela de a valorifica orice sursă de finanţare, evident în concordanţă cu nevoia stringentă şi posibilităţile de co-finanţare.

Concret, în momentul de faţă, pe lângă proiectele la care suntem deja angajaţi, avem în plan continuarea dezvoltării infrastructurii rutiere la nivel de localitate, inclusiv participarea la dezvoltarea infrastructurii rutiere judeţene ce străbate localitatea noastră.

– Veţi avea probleme pentru acoperirea co-finanţării proiectelor, indiferent că vorbim de cele prin PNRR sau alte linii de finanţare?

– Deocamdată, consider că pentru proiectele iniţiate, avem suficiente resurse, şi spun consider, prin prisma faptului că pentru majoritatea dintre ele suntem în faza de DALI, apoi de proiect tehnic, din care poate rezulta un procent de aport propriu mai mare decât cel estimat iniţial, datorită apariţiei unor eventuale lucrări neprevăzute, care să asigure standardul ridicat de implementare a proiectelor.

– De multă vreme se vorbeşte de un oarecare deficit de muncitori pe şantiere, mulţi preferând să lucreze în străinătate. Între timp observ lucrări care ies şi cu 1-2 ani din termenul de execuţie, în special la anvelopări de blocuri – recunosc, nu sunt multe, dar ele există. Acum vor urma multe licitaţii în toată ţara, credeţi că piaţa construcţiilor din România va putea să le acopere pe toate? Veţi putea avea surprize neplăcute în această privinţă?

– Întotdeauna poate interveni neprevăzutul, dar refuz să devin prea sceptic în această privinţă, în condiţiile în care este un moment oportun de activare, la cotele de exigenţă scontate, a dezvoltării firmelor în acest domeniu, cu efecte benefice asupra noastră, cei care dorim să contractăm firme de construcţii ce prestează servicii de calitate.

Cu excepţia proiectului de Apă-Canal, unde nişa de firme care activează în acest domeniu este mai restrânsă, restul proiectelor pe care le avem în curs de implementare fac parte din sfera rudimentarului, fiind vorba de eficientizare energetică şi bineînţeles, intervenţiile colaterale acestora.

LIVIU C.

Comentarii:

comentarii