Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, şi-a exprimat astăzi nemulţumirea în legătură cu proiectul ordonanţei de urgenţă pentru reducerea cheltuielilor bugetare, afirmând că documentul conţine „absurdităţi grosolane care nenorocesc viaţa municipiilor şi oraşelor mijlocii şi mici”. Korodi Attila a declarat într-o conferinţă de presă că proiectul de ordonanţă de urgenţă prezentat, miercuri, ca o reformă revoluţionară a administraţiei publice este de fapt „o nenorocire”, care va afecta serios viaţa culturală şi sportivă din Miercurea-Ciuc.
„Primăria Miercurea-Ciuc are în coordonare un teatru municipal, un ansamblu de dans popular municipal şi un muzeu naţional secuiesc, care este un muzeu judeţean, dar este coordonat şi finanţat de oraşul Miercurea-Ciuc. Avem şi un club sportiv municipal şi avem o companie publică care face managementul infrastructurii sportive, înţelegând aici piscina, arena sporturilor şi încă o sală de sport. Noi cheltuim pe programe culturale, sportive şi pentru confesiuni un buget total de aproape 42 de milioane de lei din totalul de 112 milioane de lei venituri proprii. Acest buget acoperă investiţii de 12 milioane de lei, restul înseamnă programe şi finanţarea instituţiilor noastre publice. Sunt două articole separate care au un impact major asupra activităţii culturale din municipiul Miercurea-Ciuc. Încep cu primul, peste poate cumva putem să trecem, dar şi acela este devastator. Pentru că lucrăm cu o structură organizatorică eficientă, noi nu avem instituţii culturale cu peste 50 de oameni. Fiecare instituţie în parte are de la 25 până la 44 de persoane. Clubul sportiv municipal (CSM) are 4 persoane chiar pe management sportiv, restul sunt contracte sportive. Dacă luăm ad literam ceea ce spune proiectul de ordonanţă, cele 3 instituţii culturale şi CSM trebuie să le contopim într-o singură instituţie şi trebuie să concediem cel puţin 17 persoane din personalul total, în condiţiile în care în aceste instituţii există maximum un contabil, dacă există, un jurist, dar nu există. Deci un manager, un contabil şi maximum o persoană din zona administrativă. 17 persoane înseamnă deja artişti, antrenori, dansatori, muzeologi, la care trebuie să renunţăm. Este mai rău decât a fost când s-a luat decizia din 2009-2010. Înainte am vorbit despre buget. Ne permite un articol să cheltuim din veniturile proprii de 112 milioane de lei 7,5 la sută pentru activităţi culturale, sportive, de recreere, confesionale. Asta înseamnă 8,4 milioane de lei. Pentru teatru, cu mai mult de 200 de spectacole pe an, ansamblul de dans cu mai mult de 50 de spectacole pe an, CSM cu foarte multe ramuri sportive şi program foarte intens, muzeul cu 25 de muzeologi care îşi desfăşoară activitatea ca într-un muzeu judeţean, cu prerogative administrative şi instituţionale nu numai de instituţie de atracţie culturală. În total ne costă împreună cu managementul bazelor sportive 21 de milioane de lei. 8,4 milioane lei faţă de 21 de milioane reprezintă o treime. Şi nu mai vorbim despre faptul că la Contul 67 sunt şi investiţiile în zona culturală. Dacă luăm investiţiile la o parte, chiar dacă în articol nu se scrie, înseamnă că de la fiecare instituţie în parte trebuie să concediem cel puţin trei pătrimi din personal. Adică teatrul să rămână cu 5-6 artişti, ansamblul cu 5-6 artişti, muzeul cu 5-6 muzeologi, clubul sportiv poate cu un antrenor”, a afirmat Korodi Attila.
Acesta a adăugat este posibil să nu poată fi finalizate anul viitor nici investiţiile în domeniul cultural în cazul în care ordonanţa de urgenţă va fi aprobată în forma în care a fost prezentată.
„Cine îşi asumă responsabilitatea pentru aşa ceva? În ultimii 30 de ani s-au construit instituţii, s-au construit pentru comunităţile noastre instituţii solide care oferă consistenţă vieţii comunităţii. Reabilităm teatrul municipal din PNRR, numai că nu o să mai avem teatru, reabilităm Galeria Nagy Imre, reabilităm pentru ce? Ca să închidem, pentru că nu o să fie nimeni înăuntru. Sunt nişte absurdităţi grosolane care nenorocesc viaţa municipiilor şi oraşelor medii şi mici. Noi nu avem teatru naţional, nu avem ansamblu naţional sau muzeu naţional finanţat de la Bucureşti şi totuşi oferim servicii culturale şi sportive, în afara municipiului, şi unei zone de aproximativ 300 de mii de oameni. Nu mai vorbesc despre faptul că trebuie să închidem tot proiectul de la care a plecat programul naţional de iniţiere a copiilor în sport. Vorbim despre toţi şcolarii care învaţă să înoate şi să patineze. Astăzi (joi – n.r.) dăm drumul la zilele oraşului. Va fi pentru ultima oară, anul viitor nu mai putem finanţa, nu ne va lăsa legea. Avem festivaluri care au o istorie chiar şi din perioada comunistă, care pentru un oraş ca Miercurea-Ciuc nu sunt finanţate de multinaţionale, ci de zona publică, iar acestea ne pun pe hărţile mari ale evenimentelor şi va trebui să le oprim de tot. Comunismul nu a reuşit să oprească festivalul de muzică veche, guvernul Ciolacu acum da. De tot. Atunci oameni au fost întemniţaţi pentru activităţi care erau finanţabile, dar poate erau împotriva regimului. Acum nu mai finanţează nimic. Ce o să mai avem? O să avem muncitori, o să avem asfaltări, o să avem oameni care se duc la serviciu şi apoi acasă, pentru că ziua nu au ce să facă, seara nu au ce să facă, pentru că omorâm esenţa vieţii comunităţii: cultura, sportul şi tot ceea ce înseamnă educaţie în afara şcolii. Eu cred că ziua de miercuri a fost una dintre cele mai nenorocite zile pe care nu am crezut că o să o văd vreodată. Este nenorocită pentru că decizia a fost pregătită de câţiva contabili care habar nu au ce înseamnă o comunitate locală. Poate au habar de Bucureşti, cu 2,5 milioane de oameni, unde un teatru sigur va rezista, unde un club sportiv sigur va rezista, numai că va fi puţin mai aglomerat”, a spus primarul municipiului Miercurea-Ciuc.
Potrivit afirmaţiilor sale, toţi cei afectaţi ar trebui să reacţioneze, pentru că efectele ordonanţei vor fi devastatoare în cazul în care va fi aprobată şi chiar dacă se va reveni peste câţiva ani asupra acesteia va fi prea târziu, mai ales că tinerii vor pleca din ţară.
„Oraşele medii şi mici atrag tinere generaţii pentru că există conţinut, există o viaţă plăcută şi nu numai dimensiunea geografică, urbană, demografică, ci şi dimensiunea culturală ne oferă şansa să îi atragem înapoi pe aceşti tineri. Noi nu o să avem multe companii multinaţionale care atrag tinerii prin salarii aici, ci trebuie să trăim pe picioarele noastre. Dacă această decizie va trece în acest mod, atunci va fi sfârşitul vieţii culturale, sportive şi a societăţii locale din comunităţile urbane din localităţile medii şi mici”, a mai spus Korodi Attila.
EMIL GROZA
