Crucile ridicate de Primăria Dărmăneşti în Cimitirul de la Valea Uzului „au fost amplasate ilegal”

• Borboly Csaba, preşedintele CJ Harghita: „Trebuie să se găsească şi acele locaţii unde eroii români căzuţi pot fi comemoraţi (…), acest lucru urmează să se întâmple. De aceea o să încep (un dialog – n.a.) cu colegii de la Consiliul Judeţean Bacău”
• Reacţia preşedintelui Asociaţiei Calea Neamului, Mihai Târnoveanu, vizavi de decizia instanţei privind cimitirul din Valea Uzului

În Cimitirul militar din Valea Uzului îşi dorm somnul de veci, conform datelor transmise publicităţii de Ministerul Apărării Naţionale, mai mult de 1.300 de ostaşi decedaţi în timpul Primului şi al celui de-al Doilea Război Mondial: soldaţi ai fostei armate austro-ungare, germani, ruşi, români, sârbi şi italieni.

În anul 2019, statutul administrativ al cimitirului a devenit motiv de litigiu între Primăria Sânmartin din judeţul Harghita, pe al cărui teritoriu se află, şi Primăria Dărmăneşti din judeţul Bacău, după ce Consiliul Local al oraşului, folosindu-se de o adresă a Oficiului de Cadastru, a adoptat, în data de 29 martie 2019, o hotărâre prin care a introdus acest obiectiv în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al oraşului, şi a amenajat o parcelă pentru mormintele soldaţilor români şi au ridicat un monument în memoria tuturor soldaţilor care au fost ucişi în zonă.

Autorităţile din comuna Sânmartin şi liderii UDMR au declarat la acea vreme că demersul este unul ilegal din cel puţin trei motive: că cimitirul se află în domeniul public al comunei, iar crucile ar fi fost amplasate pe locurile unor potenţiale morminte nedescoperite ale soldaţilor maghiari, soldaţii români nefiind înmormântaţi acolo, ci în alt loc.

Pe fondul controversatei decizii a Primăriei Dărmăneşti, conflictele nu au întârziat să apară, părţile ajungând să îşi caute dreptatea în instanţă şi, vinerea trecută, Curtea de Apel Bacău s-a pronunţat în procesul care avea ca litigiu ridicarea unui număr de 50 de cruci comemorative în memoria ostaşilor români în Cimitirul militar de la Valea Uzului, respingând recursul autorităţii locale din Dărmăneşti. Decizia instanţei, care a stabilit că autorizaţia de construire a acestora emisă de Primăria Dărmăneşti este ilegală, este definitivă, menţinând sentinţa Tribunalului Bacău, pronunţată în urmă cu un an, prin care se hotărâse „demolarea crucilor din beton construite ilegal, cu bani publici”.

„Am crezut şi credem că Justiţia trebuie să facă dreptate în privinţa celor ce s-au întâmplat în 2019 la Valea Uzului. Acum, o nouă Decizie a instanţei, care este definitivă şi irevocabilă, a fost pronunţată de către Curtea de Apel Bacău şi credem că acesta este unul dintre cele mai importante procese dintre cele care s-au câştigat, pentru că până acum niciunul din cele legate de Valea Uzului – nici penal, nici administrativ, nici civil – nu a fost pierdut din partea judeţului Harghita. Domnul primar de la Dărmăneşti a făcut o greşeală imensă, a cheltuit bani publici nejustificat, ilegal, la un teren care nu aparţine oraşului Dărmăneşti, pentru o construcţie care, conform legislaţiei României, nu a fost autorizată. Deci, dacă cineva cheltuie în acest mod grosolan bani publici, eu cred că trebuie să răspundă în faţa legii. Sper că organele statului se vor autosesiza şi se va face dreptate în această privinţă. În al doilea rând, sper că şi ultimul proces va fi câştigat şi atunci eu cred că această perioadă neagră de patru-cinci ani prin care ura, şovinismul, extremismul au găsit un loc la Valea Uzului, unde sunt (îngropaţi – n.a.) foarte mulţi eroi, indiferent de ţară, memoria lor a fost batjocorită şi acest lucru se va termina.”, a declarat vineri Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, după publicarea sentinţei Curţii de Apel Bacău.

De asemenea, a anunţat că va demara discuţii cu Consiliul Judeţean Bacău, în vedere identificării „locaţiilor” unde pot fi comemoraţi eroii martiri români, „dar construcţia ilegală trebuie să dispară” din incinta Cimitirului de la Valea Uzului.

„Eu îi rog pe toţi care de obicei fac acolo manifestări, fac circ şi încearcă să primească atenţie publică mărită, să se oprească cu astfel de activităţi, pentru că se vede prin deciziile instanţelor, ori din judeţul Harghita sau din Târgu Mureş, sau din judeţul Bacău, că calea trebuie să fie pentru eroii căzuţi şi nu pentru circ. Îi chem pe toţi factorii să dăm liniştea înapoi Văii Uzului, să comemorăm şi să cinstim memoria ostaşilor care stau acolo. Şi da, eu cred că trebuie să se găsească şi acele locaţii unde eroii români căzuţi pot fi comemoraţi, pot fi cinstiţi şi acest lucru urmează să se întâmple. De aceea o să încep (un dialog – n.a.) cu colegii de la Consiliul Judeţean Bacău, încât să mergem mai departe, pentru că niciun erou căzut la datorie, indiferent de care parte a baricadei a luptat, nu trebuie să fie uitat, trebuie să fie cinstit în linişte şi în pace. Deci, vom merge mai departe, dar construcţia ilegală trebuie, conform legii, să fie luată din acel loc, pentru că nu a fost realizată conform legislaţiei României în vigoare”, a afirmat preşedintele CJ Harghita.

Cimitirul din Valea Uzului avea să cunoască o nedorită notorietate în 6 iunie 2019 când peste o mie de etnici maghiari au format un lanţ uman în faţa porţii ferecate cu lanţuri şi lacăte şi în jurul necropolei, pentru a împiedica participarea reprezentanţilor mai multor organizaţii româneşti, băcăuani şi români din alte zone ale ţării, precum şi a mai multor preoţi ai Bisericii Ortodoxe Române – la manifestarea comemorativă dedicată Zilei Eroilor. Fiindu-le interzis astfel accesul în zonă, câţiva români au forţat cordonul de jandarmi şi pătrunderea în cimitir, îmbrâncindu-se cu membri ai forţelor de ordine, cu ziariştii şi cu unii membri vocali ai comunităţii maghiare. După retragerea lanţului uman, manifestarea comemorativă s-a desfăşurat în interiorul cimitirului.

În contextul incidentelor, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a cerut demiterea ministrului de interne la acea vreme (Carmen Dan) şi a prefectului judeţului Harghita Jean-Adrian Andrei, cărora le reproşa că „nu au fost capabili să asigure ordinea publică”, motiv pentru care „au avut loc acte de violenţă şi de agresiune fizică în incinta şi în preajma cimitirului”, anunţând şi că „până la soluţionarea situaţiei cimitirului din Valea Uzului, protocolul de colaborare între UDMR şi coaliţia PSD-ALDE rămâne fără obiect”.

Jandarmeria Română a precizat, însă, că nu au existat violenţe nici între participanţii la eveniment, nici între participanţi şi forţele de ordine, specificând că „referitor la informaţiile apărute în spaţiul public privind distrugerea unor cruci, din primele constatări nu au fost observate astfel de elemente”, dar că vor fi desfăşurate activităţi specifice de către organele competente, „pentru cercetarea la faţa locului a tuturor aspectelor”.

În 8 iunie 2019, după evenimentele din Valea Uzului, preşedintele Ungariei Áder János s-a declarat împotriva evenimentelor care au avut loc la cimitir, iar cinci zile mai târziu Sijjártó Péter, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, a declarat că România nu trebuie să îi pedepsească pe cei care au comemorat paşnic la cimitirul militar din Valea Uzului, ci pe aceia care sunt într-adevăr responsabili de acţiunile violente, împotriva maghiarilor.

În aceeaşi lună, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că pregăteşte un memorandum pentru preluarea cimitirului din Valea Uzului de către Ministerul Apărării Naţionale, scopul acestui demers fiind de a asigura respectarea neîngrădită a dreptului fiecărui stat care are morţi înmormântaţi acolo, de a-şi comemora eroii căzuţi în luptă, precum şi pe acela de a asigura efectuarea activităţilor de protejare şi întreţinere a mormintelor şi de reabilitare a operelor comemorative existente, în deplin respect al normelor de drept internaţional aplicabile şi al acordurilor bilaterale ale României, încheiate în acest domeniu cu ţările care au militari înhumaţi în cimitirul de la Valea Uzului.

În replică, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita a declarat că soluţia nu este naţionalizarea, ci respectarea legii, arătând că de îngrijirea şi renovarea cimitirului s-a ocupat Primăria Sânmartin şi voluntarii, care au împrejmuit zona şi au amplasat aproximativ şase sute de cruci inscripţionate cu numele soldaţilor maghiari căzuţi în timpul luptelor desfăşurate în zonă, din resursele autorităţii locale, din donaţiile Ministerului Ungar al Apărării şi din contribuţiile persoanelor fizice, demonstrând că poate avea grijă de el.

Totodată, Borboly Csaba a semnalat că, indiferent care instituţie a statului se va implica, abuzuri se vor întâmpla în continuare, până când nu se va clarifica limita judeţelor.

La sfârşitul Primului Război Mondial, cultul eroilor a devenit o datorie morală a statului român, o responsabilitate pe care România şi-a asumat-o şi prin semnarea Tratatelor de la Versailles şi St. Germaine en Laye, care prevedeau, între altele, obligativitatea întreţinerii mormintelor ostaşilor îngropaţi pe teritoriile statelor foste beligerante – inclusiv mormintele prizonierilor şi internaţilor civili morţi în captivitate – precum şi a operelor comemorative de război dedicate acestora. Un prim pas în acest sens a fost făcut în prima jumătate a anului 1919, de către Ministerul de Război, ale cărui demersuri au condus la strângerea şi reînhumarea creştinească a tuturor acelor oseminte de militari de pe cuprinsul ţării, care rămăseseră neînhumate pe câmpul de luptă. Ulterior, prin Decretul regal nr. 4106 din septembrie 1919, s-a înfiinţat Societatea „Mormintelor Eroilor Căzuţi în Război”, având scopul de a identifica, centraliza şi amenaja pe teritoriul României mormintele tuturor ostaşilor români sau străini „căzuţi în timpul şi din cauza războiului”, precum şi a tuturor celor care „au căzut, îndeplinind un serviciu comandat, la oricare din formaţiunile armatei”.

Cimitirul eroilor de la Valea Uzului a luat fiinţă, în perioada 1926-1927, urmare a unei ample activităţi de centralizare a osemintelor eroilor descoperite pe Valea Uzului, efectuate de Societatea „Cultul Eroilor”.

„Deşi statisticile privind Cimitirul eroilor de la Valea Uzului nu sunt fără echivoc, caracterul multinaţional al cimitirului este evident, în cadrul acestuia fiind centralizaţi eroi de mai multe naţionalităţi. Potrivit unei statistici din 18 ianuarie 1928, lângă mormintele celor 350 de morţi de război din 1917, Societatea a centralizat osemintele a 847 morţi de război, dintre care: 170 identificaţi nominal (unguri – 108, germani – 43, români – 8, ruşi – 4, sârbi – 3, italieni – 2 şi austrieci – 2), 435 neidentificaţi nominal (unguri – 336, germani – 78, ruşi – 18 şi români – 3) şi 242 necunoscuţi”, informa, în 2019, Ministerul Apărării Naţionale.

În total, în Cimitirul de onoare din satul Valea Uzului au fost centralizate osemintele a 1.197 morţi de război (350 în anul 1917 şi 847 în perioada 1926-1927)”, arăta Ministerul Apărării Naţionale (MApN) după evenimentele din 6 iunie 2016.

Conform MApN, potrivit unui Buletin Informativ întocmit de Legiunea de Jandarmi Ciuc în anul 1934, în Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului existau 1.254 de cruci din lemn şi patru din piatră, iar pe cruci existau înscrisurile: „un erou român, sau un erou german, un erou ungur” ş.a.m.d.

Din documentele întocmite de Crucea Roşie Română şi datate la nivelul anilor ’70, în anul 1944, în Cimitirul eroilor de la Valea Uzului au fost înhumaţi 40 de militari germani, din care 27 identificaţi nominal şi 13 neidentificaţi nominal.

În ceea ce priveşte numărul militarilor români înhumaţi în acest cimitir, faţă de situaţia statistică din anul 1928 (când sunt menţionaţi în evidenţă 11 eroi români, dintre care 8 identificaţi nominal şi 3 neidentificaţi nominal), în informarea MApN se mai specifică şi că „Fişa de evidenţă a cimitirului” din anul 1988 (care nu menţionează nici o sursă documentară) face trimitere la 148 de morţi de război români, în contextul în care cei care au întocmit fişa din 1988 au însumat morţii de război români identificaţi nominal de la Valea Uzului (18) cu morţii de război români identificaţi nominal la Poiana Uzului (130), un alt loc de înhumare din Primul Război Mondial, desfiinţat în perioada interbelică, osemintele fiind centralizate în Cimitirul eroilor din oraşul Comăneşti, judeţul Bacău.

DANIELA MEZEY

„Fruntea sus, fraţilor. Mărturisirea noastră de creştini și români nu va întârzia!”

• Reacţia preşedintelui Asociaţiei Calea Neamului, Mihai Târnoveanu, vizavi de decizia instanţei privind cimitirul din Valea Uzului

„Serviciul de asistentă juridică a UDMR a obţinut în instanţă prin hotărâre judecătorească definitivă demolarea Crucilor Eroilor Armatei Române de la Valea Uzului, eroi din Primul Război Mondial, care au făcut România Mare la 1 Decembrie 1918.

În ziua executării hotărârii judecătoreşti, în ziua executării Crucilor, vom fi acolo, prezenţi, la fel cum am fost si de Ziua Eroilor în 2019, la fel cum am fost prezenţi în fiecare an de atunci încoace. Fac de pe acum un apel la toate organizaţiile naţionaliste, la toţi fraţii şi surorile de sânge şi credinţă pentru a veni în jurul sfintelor cruci. Fac un apel către toţi preoţii şi către toate oştile mănăstirilor să vină atunci la Valea Uzului pentru ca prin rugăciunea lor să înfrângă puterile răului din cauza cărora va fi pus buldozerul pe cruci.

Repet, Dreptul Eroilor care şi-au vărsat sângele pentru Ţară de a avea însemne creştine la căpătâi nu poate fi judecat de tribunale, acel Drept fiind câştigat pe câmpul de luptă. Acel drept nu are nevoie de avize, el există scris cu oase şi sânge şi jertfă! Fără lupta lor nu ar mai fi existat nici tribunale româneşti şi nici autorităţi care să emită tot felul de avize! Acestea de ce nu s-au dat? Se ştie la cine mă refer! Nu s-au dat din ordin politic! Toate guvernele PSD, PNL bineînţeles cu UMDR împreună au sabotat acordarea acestor autorizaţii!!! Toţi sunt vinovaţi, toţi au executat ordinul UDMR, ordinul Ungariei! Ce conta cui aparţine Cimitirul de la Valea Uzului? Că aparţine de Harghita sau de Bacău? Harghita nu e în România? La Valea Uzului nu au murit în luptele de acolo militari ai Armatei Române? Trupele austro-ungare s-au omorât unele pe altele? Nu s-au luptat cu românii? Nu au murit şi români? Şi atunci de ce ai noştri nu au dreptul să aibă Cruci în Cimitir? Pentru că nu vrea Ungaria???? Cele 600 de cruci cu însemne maghiare amplasate în Cimitir NU au avut niciun fel de avize!!!! Ele cum pot sta acolo fără nicio problemă? Nu au avizul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor! Nu au avut autorizaţii de construcţie! Românii nu au intentat însă proces împotriva ridicării acelor însemne creştine ale militarilor maghiari, nu s-a vrut niciodată dărâmarea lor, chiar dacă au fost amplasate total ilegal! Nu i-am dat în judecată pentru că noi nu vrem ca o cruce, indiferent pentru cine este, chiar dacă este pentru un inamic de-al nostru, să fie dărâmata!

În schimb kurtoşii vor asta cu o ură nemărginită. Vedeţi paginile, conturile de FB ale lui Antal Arpad, primarul de Sfântu-Gheorghe, Tamaş Şandor, preş. Consiliului Judeţean Covasna, site-ul Szekelyhon, Hirmondo, vedeţi cum Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, desface o bere Csíki în cinstea deciziei de demolare a crucilor, vedeţi cum se ceartă acum între ei cine a avut mai mare merit în acest sens şi mai ales vedeţi comentariile kurtosilor care nu mai pot de bucurie că se dărâmă nişte cruci! Vedeţi şi trageţi singuri concluziile!

Tamaş Şandor anunţă cu mare satisfacţie că se vor aduna din nou, de data asta pentru a supraveghea operaţiunea de demolare a Crucilor noastre. În 2019 când au venit românii, tov. mustaţă Şandor a «supravegheat» din maşină, cred că-i tremurau genunchii… de la vremea ploioasă, desigur!

Operaţiunea samavolnică de executare a Crucilor obţinută de Ungaria-UDMR va avea loc luna aceasta sau în martie.

Mergem acolo, cu Dumnezeu înainte pentru Biruinţa Neamului Românesc!”, scria Mihai Târnoveanu, pe pagina sa de Facebook.

Comentarii:

comentarii