Creşte gravitatea cazurilor COVID în Harghita; varianta Delta a SARS-CoV-2 – responsabilă de 80% dintre infectări | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 26 octombrie 2021
Home » Sănătate » Creşte gravitatea cazurilor COVID în Harghita; varianta Delta a SARS-CoV-2 – responsabilă de 80% dintre infectări
Creşte gravitatea cazurilor COVID în Harghita; varianta Delta a SARS-CoV-2 – responsabilă de 80% dintre infectări

Creşte gravitatea cazurilor COVID în Harghita; varianta Delta a SARS-CoV-2 – responsabilă de 80% dintre infectări

  • Intenţia de vaccinare este în cădere liberă, de zece ori mai mică decât în luna mai

Numărul îmbolnăvirilor COVID-19 creşte îngrijorător în Harghita şi, odată cu acesta, presiunea asupra sistemului medical. Dacă în prima jumătate a lunii august statisticile Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Harghita arătau 3-4 cazuri pe săptămână, numărul acestora a crescut brusc în cea de-a treia decadă a lunii trecute. De la începutul lunii septembrie şi până în prezent s-au înregistrat 266 de îmbolnăviri, dintre care 154 în ultimele şapte zile.

„Spre deosebire de valurile precedente ale pandemiei, când creşterea numărului de cazuri a fost lentă, acum nu mai avem focare de COVID-19 în judeţ, în schimb avem persoane bolnave peste tot şi numărul acestora creşte brusc şi simultan în toate zonele judeţului, din cauză că nu avem acoperire vaccinală, iar legislaţia privind menţinerea şcolilor deschise este mult mai permisivă”, explică dr. Tar Gyӧngyi, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Harghita.

În plus, remarcă şefa DSP, avem de-a face cu mai multe variante ale SARS-CoV-2, predominantă fiind varianta Delta, care se transmite comunitar şi în ritm accelerat, indiferent de categoria de vârstă.

„De fiecare dată când am solicitat secvenţierea genomică pentru identificarea şi caracterizarea virusului SARS-CoV-2 pe un lot, peste 80% a ieşit pozitiv la varianta Delta. Deci, este evident că şi în Harghita în prezent varianta Delta este predominantă”, precizează dr. Tar Gyӧngyi.

Stăm prost şi la capitolul acoperire vaccinală, în special în mediul rural, unde procentul de vaccinare este în medie de 13%, existând zone unde rata de vaccinare se situează în intervalul 5-7%, cum este cazul regiunilor Plăieşi şi Ghimeş (zona Luncilor).

Creşterea numărului persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 se datorează şi scăderii accentuate a intenţiei de vaccinare la nivelul judeţului. Potrivit celei mai recente statistici a DSP, acoperirea vaccinală cu ambele doze este de 19,52% în Harghita.

În luna mai au fost administrate 35.286 de doze, în iunie – 13.500 de doze administrate, în iulie în jur de 6.100 şi în august 3.980. Iar în septembrie vor fi administrate în jur de 1.500 de doze.

„Prin prisma dozelor administrate, numărul persoanelor vaccinate a scăzut simţitor, de zece ori din luna mai până la sfârşitul lunii august. Practic, avem o populaţie vulnerabilă şi foarte expusă riscului de infectare. Degeaba am făcut apeluri, degeaba am organizat campanii de vaccinare şi ne-am plimbat prin toate localităţile judeţului, ducându-le practic vaccinul la scară, la poartă, în şcoli şi în instituţii, la locul de muncă în cazul mai multor firme, că oamenii nu vor să se vaccineze. Ştie toată lumea, că şi în Harghita se confirmă tendinţa naţională: peste 95% dintre cei decedaţi au fost nevaccinaţi anti-COVID, iar peste 80% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 nu erau vaccinate. Or, în aceste condiţii mă miră alegerea locuitorilor”, arată dr. Tar, medic specialist de Sănătate Publică.

Situaţia nu este străină administraţiilor locale. Statisticile săptămânale privind ratele de vaccinare şi de infectare pentru fiecare localitate a judeţului, întocmite de DSP la fiecare sfârşit de săptămână, ajung punctual, direct pe telefonul mobil al fiecărui conducător de oraş şi de comună din judeţ.

Un alt aspect diferit faţă de valurile precedente îl constituie amplificarea gravităţii cazurilor. Conform specialiştilor DSP, dacă în primăvară au fost internate în jur de 20% dintre persoanele infectate, acum procentul harghitenilor confirmaţi cu SARS-CoV-2 spitalizaţi este de 50%.

În afara acestora, în spitalele din judeţ sunt trataţi şi pacienţi COVID aduşi din alte judeţe: de la Brăila, din Galaţi, Bacău şi din Suceava.

„Jumătate dintre paturile ATI din Harghita sunt ocupate de pacienţii din judeţ, iar cealaltă jumătate de bolnavi aduşi din alte zone ale ţării, care ne-au cerut sprijinul”, menţionează şefa DSP Harghita.

Duminică seara erau internate 104 persoane infectate cu noul coronavirus: 40 la Miercurea Ciuc, 50 la Odorheiu Secuiesc, opt la Topliţa şi şase la Gheorgheni. Rata de infectare calculată la o mie de locuitori în ultimele 14 zile se situează sub 1‰ în aproape toate localităţile judeţului, cu excepţia comunei Mărtiniş, unde aceasta a depăşit 3‰.

La o săptămână de la debutul noului an şcolar, cursurile la patru clase din tot atâtea şcoli din judeţ şi la şi o grupă de grădiniţă au trecut în online luni, după ce mai mulţi elevi şi profesori testaţi au fost confirmaţi infectaţi cu noul coronavirus. Este vorba despre câte o clasă de la următoarele unităţi de învăţământ: Liceul Tehnologic Corbu, Şcoala Gimnazială „Liviu Rebreanu” (la ciclul gimnazial), Liceul Tehnologic „Székely Károly” (ambele din Miercurea Ciuc), Liceul Teoretic „Orbán Balázs” Cristuru Secuiesc şi o grupă de preşcolari de la Grădiniţa „Voinicel” Topliţa. La Şcoala Gimnazială „Sfântu Ilie” Topliţa, un elev confirmat cu COVID-19, care, potrivit conducerii unităţii de învăţământ, nu a avut contacte cu colegii de clasă, nici cu alţi elevi şi profesori, va studia online.

La intrarea în fiecare clădire a unităţilor de învăţământ, medicii şi asistenţii şcolari ar trebui, potrivit legii, să gestioneze triajul epidemiologic în contextul pandemiei de coronavirus, să se ocupe de testare şi de vaccinare acolo unde există cabinete şcolare dotate corespunzător şi să facă vizite la clase în şcolile unde nu există personal medical dedicat. Însă reţeaua de medicină şcolară existentă în prezent în Harghita este subdimensionată considerabil faţă de necesar.

Reţeaua şcolară din judeţ însumează 423 de unităţi de învăţământ, cu aproximativ 50.000 de preşcolari şi elevi, iar sănătatea lor este în grija a 12 medici şi 53 de asistenţi de medicină şcolară.

„Majoritatea sunt în oraşe, mai sunt câteva comune care au reuşit să încheie contracte cu medici de familie în acest scop şi trei primării – Remetea, Praid şi Corund – care şi-au asumat să plătească din bugetul propriu salariul medicului sau asistentului şcolar. Anul acesta am solicitat din nou domnului ministru al Sănătăţii să ne aloce fonduri pentru medici şcolari şi ni s-a răspuns că nu există buget pentru extinderea reţelei de medicină şcolară şi nici de medicină comunitară. De ani buni nu ni s-a aprobat nici un post în plus, doar ocuparea celor rămase vacante în urma pensionării medicilor şi asistenţilor şcolari. În schimb, mulţi au plecat. Din fericire, creşterea salariilor angajaţilor din sistemul sanitar îi motivează pe cei existenţi să rămână. În activitatea de începere a noului an şcolar am implicat şi personalul din reţeaua comunitară şi mediatorii romi acolo unde este cazul, practic am lansat tot personalul disponibil, dar nici aşa nu putem acoperi necesarul”, detaliază dr. Tar Gyӧngyi.

La ora actuală, pentru angajarea de medici şi asistenţi de medicină şcolară DSP poate organiza concursuri doar în cazul în care primăriile îşi permit să asigure plata salariilor acestora.

„În condiţiile actuale, singura soluţie eficientă pentru protejarea locuitorilor împotriva COVID-19, pentru prevenirea răspândirii bolii şi pentru a reduce la minimum presiunea asupra sistemului medical rămâne vaccinarea. Din păcate, doar medicii conştientizează pericolul, oamenii nu prea”, conchide directorul executiv al DSP Harghita.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.