Colectarea fructelor de pădure de către Direcţia Silvică Harghita încă nu a început în acest sezon

• În urma licitaţiilor organizate la nivel central de RNP – Romsilva, nu a fost încheiat niciun contract de furnizare

Cantitatea de fructe de pădure colectată de Direcţia Silvică (DS) Harghita a scăzut de la an la an tot mai mult. În acest an, până în momentul de faţă, în urma licitaţiilor organizate la nivel central de Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva, nu a fost încheiat niciun contract de furnizare a fructelor de pădure. Astfel, recoltarea fructelor de pădure de pe suprafeţele forestiere de stat din judeţ, administrate de DS Harghita, încă nu a început şi nu e sigur că în acest an această activitate va demara. Motivele sunt mai multe, însă tendinţa din ultimii ani se păstrează, şi anume un interes scăzut atât din partea cumpărătorilor, care în trecut erau societăţi comerciale în special din ţările vest-europene şi care au acumulat stocuri, cât şi din partea culegătorilor, datorită preţului oferit.

Directorul Direcţiei Silvice Harghita, ing. Cătălin Mutică, a explicat că tendinţa de scădere a acestei activităţi pe toate planurile a început să se evidenţieze în ultimii 2-3 ani.

Potrivit acestuia, producţia de fructe de pădure în teren poate fluctua de la an la an, în funcţie de condiţiile climatice, dar şi a factorului antropic în anumite zone. Însă, în general, în cazul afinelor cantitatea ar trebui să fie aceeaşi în fiecare an, deoarece afinul creşte cel mai mult în zonele subalpine, păşuni, acolo unde terenul nu poate fi afectat chiar atât de mult de către factori dăunători. Cantitatea de zmeură poate fluctua, deoarece aceasta creşte în principal în golurile forestiere produse de tăieri sau doborâturi de vânt. În anii când sunt doborâturi de vânt, pot fi cantităţi mai mari de zmeură. În ceilalţi ani, după ce se instalează plantaţiile de arbori, zmeurul încetul cu încetul dispare.

Şi cantităţile de măceşe pot să fluctueze de la an la an, din cauza faptului că terenurile pe care cresc sunt în general fâneţe, pajişti. Iar suprafeţele sunt curăţate de proprietari în fiecare an, întrucât beneficiază de diferite scheme de plăţi şi au această obligaţie.

Însă nu producţia de fructe de pădure ar fi cauza acestei tendinţe de scădere a activităţii de recoltare, deoarece în fiecare an Direcţia Silvică Harghita întocmeşte un studiu de impact, iar conform acestuia posibilitatea terenurilor pe care le administrează de a furniza fructe de pădure este foarte mare: 60 de tone de zmeură, 60 t de afine şi 40 t de măceşe. Aceasta este bonitatea terenului, însă nu înseamnă că şi există în teren cantităţile respective, diferenţele putând fi semnificative.

De exemplu, în acest an, specialiştii DS Harghita au evaluat că în teren sunt 8,5 tone de zmeură, 8 t de afine şi 5 t de măceşe, „deci foarte puţin” comparativ cu bonitatea terenului. „Probabil că au fost şi condiţii mai grele în perioada de înflorire şi s-au pierdut destul de multe oportunităţi de producţie a fructelor de pădure anul acesta. Dar nici măcar cantităţile evaluate nu putem să le recoltăm în condiţii de eficienţă”, a spus ing. Cătălin Mutică.

Un factor în plus: Fructele de pădure din Ucraina „au invadat” piaţa vest-europeană, la preţuri foarte mici

Cauzele pentru care nu se pot colecta fructele de pădure în condiţii de eficienţă sunt determinate de forţa de muncă şi de pieţele de desfacere din Europa.

„Pe piaţa muncii, an de an salariul minim pe economie a crescut, astfel încât culegătorii au pretenţii mult mai mari la veniturile din această activitate”.

Pe de altă parte, conform directorului DS Harghita, pieţele de desfacere din zona Europei sunt pline de stocuri. În urmă cu mai mulţi ani, când direcţia silvică livra sute de tone de zmeură, cele mai multe erau cumpărate de firme din Germania. Era ţara care importa cele mai multe fructe de pădure de la Direcţia Silvică Harghita. Ultimii ani însă au fost grei din punct de vedere economic, iar cererea a fost mai mică şi preţurile oferite au stagnat. Astfel, având în vedere preţurile la care se aşteaptă culegătorii şi cele oferite de beneficiarii fructelor, „activitatea a intrat pe pierdere”. „În cazul în care activitatea este pe pierdere, noi nu mai iniţiem proceduri de culegere a fructelor de pădure, întrucât ar trebui să suportăm aceste pierderi”, a spus ing. Cătălin Mutică.

Un factor în plus care a dus la scăderea activităţii de recoltare a fructelor de pădure este că în acest an piaţa vest-europeană, unde erau cei mai mulţi cumpărători, „a fost invadată” de fructe de pădure provenite din Ucraina. Preţurile fructelor de pădure din Ucraina sunt la aproape jumătate faţă de cât putea livra direcţia silvică în anii anteriori pentru a îndeplini condiţiile de eficienţă. „Aşa că e un factor în plus care practic se adună la tendinţa în descreştere a acestei activităţi”, a precizat directorul DS Harghita.

Acesta a mai argumentat că „în acest an s-au organizat licitaţii de către RNP – Romsilva la nivel central pentru a avea acces la un număr mult mai mare de societăţi comerciale care ar putea să achiziţioneze aceste fructe de pădure şi nu am reuşit să încheiem până acum niciun contract de furnizare”.

Potrivit sursei citate, în perioada următoare vor fi organizate licitaţii la nivel local, pentru a se încerca găsirea unor societăţi comerciale „care ar putea să ne ofere un preţ astfel încât să demarăm activitatea de culegere a fructelor”. Însă preţul la zmeură şi afine ar trebui să fie de peste 3.000 de euro pe tonă „pentru a putea avea o activitate cât de cât rentabilă”. Dar pe piaţă, în momentul de faţă, nu există astfel de preţuri.

Ing. Cătălin Mutică a mai arătat că în congelatoarele direcţiei mai există încă 8 tone de afine din producţia de anul trecut. Au fost iniţiate şi organizate licitaţii pentru valorificarea acestei cantităţi, însă nu s-au găsit cumpărători. „Deci, se vede clar că e o activitate pe care în momentul de faţă nu merită să o continuăm”.

În acest an, până în prezent, nici licitaţiile pentru cesionarea dreptului de colectare a ciupercilor nu au avut mai mult succes

Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul recoltării ciupercilor comestibile, care erau comercializate în anii trecuţi din fondul forestier de stat. Ing. Cătălin Mutică a spus că, pentru direcţia silvică, cea mai accesibilă procedură de valorificare a ciupercilor este cesionarea dreptului de recoltare. Practic, beneficiarul se ocupă de colectarea ciupercilor, deoarece DS Harghita nu are personal care să se ocupe de aceasta şi nu are instalaţii care să poată stoca marfa, care este mult mai perisabilă. „Am avut câteva licitaţii pentru cesionarea dreptului de recoltare şi nu am reuşit să încheiem niciun contract”, a spus directorul DS Harghita.

Conform studiului de impact realizat de Academia Română, de pe suprafeţele forestiere de stat din judeţ ar putea fi recoltate 40 de tone de hribi, 20 t de gălbiori şi 10 t de ghebe. Cu aproximaţie, în condiţii ideale atât ar putea produce terenul forestier pe care îl administrează direcţia silvică. Însă, la fel ca în cazul fructelor de pădure, în teren cantităţile efective pot fi mult mai mici. În cazul fructelor de pădure se face o minimă evaluare în fiecare an în funcţie de fructificaţie, pentru a determina date cât mai apropiate de realitate, dar pentru ciuperci nu există o astfel de procedură.

***

Cum am arătat, DS Harghita comercializează fructele de pădure de pe suprafeţele forestiere de stat, care în judeţ sunt foarte mici, în total 22.563 de hectare din totalul pe judeţ de 264.109 ha.

Alţi proprietari mari de suprafeţe forestiere din judeţ, cum sunt composesoratele, de exemplu, îşi obţin singuri avizele de la Academia Română, autorizaţiile de la Agenţia pentru Protecţia Mediului şi îşi organizează activitatea de comercializare a fructelor de pădure şi a ciupercilor. De altfel, la fel ca în cazul lemnului, cele mai multe fructe de pădure şi cele mai multe ciuperci în Harghita sunt produse şi comercializate de pe suprafeţe care nu sunt administrate de direcţia silvică. În trecut, marea majoritate a pădurilor din judeţ erau în administrarea direcţiei silvice, astfel că fructele de pădure, ciupercile şi lemnul erau comercializate de această instituţie.

Şt. PĂTRÎNTAŞ

Comentarii:

comentarii