Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

La o fermă din apropiere de Miercurea-CiucProiect de cercetare privind ameliorarea producţiei de lapte la oaia din rasa Ţigaia Ruginie | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 19 mai 2024
Home » Agricultură/Ecologie »
La o fermă din apropiere de Miercurea-Ciuc
Proiect de cercetare privind ameliorarea producţiei de lapte la oaia din rasa Ţigaia Ruginie
<h5><i>La o fermă din apropiere de Miercurea-Ciuc</i></h5>Proiect de cercetare privind ameliorarea producţiei de lapte la oaia din rasa Ţigaia Ruginie

La o fermă din apropiere de Miercurea-Ciuc
Proiect de cercetare privind ameliorarea producţiei de lapte la oaia din rasa Ţigaia Ruginie

La aproximativ 35 km de Miercurea-Ciuc, spre Băile Chirui, se află o fermă axată pe creşterea ovinelor, precum şi a bovinelor şi porcinelor. Însă, ceea ce merită menţionat despre această fermă este povestea ei şi programul în care este implicată în prezent.

Despre Ţăpuc Lóránd s-a mai scris în ziarul nostru şi cu alte ocazii, însă acum ne vom opri asupra altui subiect care are în vedere ferma KongoFarm. De aproximativ doi ani, aceasta, alături de Staţiunea de Cercetare de la Reghin şi Institutul de Cercetare PALAS Constanţa, derulează un proiect de cercetare privind adaptabilitatea ovinelor din rasa Ţigaie Ruginie crescute în zona montană înaltă prin evaluarea indicilor de reproducţie în vederea valorificării superioare a producţiilor şi a resurselor naturale specifice rasei.

Se urmăreşte îmbunătăţirea cantitativă şi calitativă a producţiei de lapte la rasa Ţigaie Ruginie, prin selecţie în rasă curată, la 120-140 litri lapte total din care 60-70 l lapte muls, faţă de 80-100 l lapte total şi 30-50 kg lapte muls media pe total rasă; obţinerea şi valorificarea prin livrarea la crescători de reproducători (masculi şi femele) adaptate condiţiilor din zona montană, certificate ca origine şi productivitate.

De asemenea, se are în vedere realizarea unui nucleu de ovine Ţigaie Ruginie specializate pentru lapte şi prolificitate ridicată.

Cum a început povestea

Ţăpuc Lóránd este din Miercurea-Ciuc, absolvent al Facultăţii de Agricultură şi Montanologie din Sibiu, iar ferma a făcut-o în urmă cu aproximativ 16 ani, cu ajutorul fondurilor europene obţinute prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, acordate tinerilor fermieri. Începuse cu câteva mieluţe din rasa locală Ţigaia Ruginie, câteva scroafe şi un vier, păsări de curte şi câini ciobăneşti.

Ne povestea că în urmă cu 12 ani s-a hotărât să salveze rasele vechi autohtone româneşti. Din câteva judeţe a reuşit să strângă exemplare din rasa de bovine autohtone din România: Mocăniţa sau Brună de Carpaţi – ne explică că este vaca de munte, mică, neagră, care dă o producţie mai mică de lapte şi care apare şi în tabloul lui Grigorescu (ca să ne facem mai uşor o imagine despre cum arată aceasta). Despre această rasă, spunea Ţăpuc Lóránd, acum se încearcă să facă nişte analize de laborator pentru că se pare că laptele dat de Mocăniţă poate fi consumat şi de cei cu intoleranţă la lactoză.

Însă, în turmă avea şi oile din rasa Ţigaie Ruginie, pe care le avea încă de la început. În acea perioadă şi această rasă se afla în pericol de abandon.

Apoi, a zis că are nevoie în fermă şi de nişte porci. „Ţin minte că şi la bunici, când eram copil, erau porcii aceia legaţi cu lanţ la picior şi ţinuţi lângă drum la păscut. Era porcul negru, cu dungă albă. Erau şi ciurde de porci, care se pretează foarte bine la păşunat”, povestea interlocutorul nostru. Şi aşa a ales rasa Bazna. A studiat despre ea şi a început să caute exemplare de porci din rasa Bazna în zonele izolate din România.

Legenda spune că această rasă s-a format după ce nişte muncitori care lucrau la calea ferată au adus un vier Berkshire, pe care l-au încrucişat cu Mangaliţa. Despre porcii Bazna, ne spune că sunt foarte buni, se pretează la gospodăriile super extensive, unde, mai ales în sezonul de vară, pot fi ţinuţi numai cu ierburi, trifoi, lucernă. Despre Bazna se zice că este somonul din Ardeal dacă este crescut în libertate. Ţăpuc Lóránd spune că nu e atât de important să ai o genetică de Bazna sau Mangaliţă dacă sunt crescuţi cu aceeaşi tehnologie precum porcii industriali. Pentru ca să producă o carne bună şi bogată în Omega 3, important este ca aceşti porci să fie crescuţi în libertate. Măcar un an jumătate să fie crescut în libertate, prin pădure, să poată să râme, să mănânce rădăcini, ghindă, tot felul se seminţe; aşa se formează Omega 3. Dar Omega 3 se formează şi la erbivorele, la rumegătoare, pe care le ferma lui Ţăpuc Lóránd le ţine tot în sistem liber.

Proiectul actual

În urmă cu aproximativ doi ani, Ţăpuc Lóránd a mers la Ministerul Agriculturii pentru a prezenta programul de salvare a raselor autohtone româneşti. A avut ocazia să vorbească despre acesta în cadrul unei şedinţe pe care fostul ministru Petre Daea o ţinea periodic cu toţi directorii şi secretarii de stat din cadrul Ministerului Agriculturii. În urma acelei prezentări, ministrul a luat decizia să-l numească pe fermierul din Harghita consilier onorific pe problemele de zonă montană şi de rase vechi autohtone. Aşa a ajuns să activeze şi în cadrul Ministerului Agriculturii.

Întorcându-ne la subiectul nostru, având un efectiv destul de mare de Ţigaie Ruginie, aflată în conservare, dl Ţăpuc Lóránd s-a deplasat la Baza Experimentală Reghin a Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas Constanţa pentru a obţine mai multe informaţii despre proiectele de cercetare care se derulează în această unitate. Întrucât la Baza Experimentală Reghin se desfăşoară un proiect de cercetare pentru ameliorarea producţiei de carne la rasa Ţigaie Ruginie, derularea unui alt proiect de cercetare pentru ameliorarea producţiei de lapte pe acelaşi efectiv de animale era imposibil de realizat. În acest context, în urma unor analize privind necesităţile crescătorilor de ovine din zona montană privind îmbunătăţirea producţiei de lapte la rasa Ţigaie Ruginie, s-a conturat ideea ameliorării acestei rase în zona montană înaltă, concomitent cu îmbunătăţirea producţiei păşunilor prin fertilizare naturală. Având în vedere faptul că rasa Ţigaie Ruginie este în conservare, ameliorarea producţiei de lapte trebuie realizată prin selecţie, în rasă curată. În continuare, a contactat conducerea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas Constanţa, în persoana domnului director general acad. dr. ing. Radu Răducu, iar în urma discuţiilor preliminare s-au pus bazele proiectului de cercetare enunţat anterior. Astfel, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas Constanţa, în calitate de conducător de proiect, împreună cu cercetătorii din cadrul Bazei Experimentale Reghin (bază aflată în subordinea institutului) şi partenerul Ţăpuc Lóránd Aurelian I.I. realizează activităţile de cercetare propuse în proiect.

Acum, programul acesta se află în anul doi, iar indicatorii arată că a şi crescut un pic producţia de lapte.

„Ideea este ca prin proiectul de cercetare, care este finanţat de Ministerul Agriculturii, să venim în întâmpinarea gospodarilor, să le putem da un material genetic pe care să-l poată folosi în fermele lor, să le aducă un plus valoare şi un ban în plus în buzunar.

De exemplu, dacă un fermier ţinea 300-400 de oi, putem să venim cu un pachet genetic ameliorat şi cu 100 de oi să aibă aceeaşi producţie de lapte cum are la 300. Atunci nu mai are nevoie de aşa mult personal”, explica Ţăpuc Lóránd.

Între timp, ne spunea acesta, a reuşit să implementeze la ferma sa şi un sistem de muls automat al oilor. Este vorba de o instalaţie mobilă, care poate fi tractată cu ajutorul unui tractor, cu sistem autonom, fără curent, pe bază de benzină sau motorină, proiectată de un italian.

În ce constă această cercetare?

L-am rugat pe Ţăpuc Lóránd să ne explice şi în ce constă, practic, această cercetare de creştere a producţiei de lapte.

Fermierul ne-a explicat că, în primul an s-a realizat o selecţie a ovinelor cu producţii ridicate de lapte, urmând ca în anii următori să se determine greutatea corporală a mieilor prin cântărire la fătare, la înţărcare (70 zile), la 5 şi 12 luni. Greutatea corporală ridicată la înţărcare indică faptul că oile mame au producţii ridicate de lapte, dar şi că mieii au un potenţial genetic ridicat. La fiecare generaţie de miei înţărcaţi se va urmări dinamica creşterii în greutate până la vârsta de 12 luni, după care se vor realiza primele livrări de berbeci amelioratori ai producţiei de lapte. De asemenea, între activităţi mai sunt: determinarea producţiei de lapte; determinări ale indicilor reproductivi; determinarea producţiei şi calităţii păşunii; realizarea de produse ecologice prin prelucrarea laptelui de oaie.

În prezent, ferma lui Ţăpuc Lóránd numără aproximativ 800 de oi (din care 500 la muls) şi 500 de miei. Este completată cu un efectiv de porci şi de vaci.

Dar vrea să extindă ferma, având depus un proiect prin AFIR, în valoare de 1 milion de euro, pentru o fermă de porci.

„Tot ce vreau să fac aici e să fie cât se poate de organic, să ţinem cont de măsurile de bio-securitate, dar nu vreau să ducem în partea de industrial”, ne spunea Ţăpuc Lóránd.

Ajutoarele trebuie să ajungă direct la fermier

Având o experienţă de vreo 16 ani în agricultură, l-am întrebat cât de greu este să ai o asemenea afacere sau să începi una. Ne spunea că, poate, acum nu e momentul de a începe una, pentru că s-au scumpit terenurile şi ai nevoie de mulţi bani ca să deschizi o fermă. Însă, dacă tot o faci, atunci este important să ai o pregătire foarte bună. Recomanda să se urmeze o facultate sau cursuri de specialitate pentru că aşa se pot acumula noţiunile de bază, precum şi să se facă nişte relaţii.

Pentru că în ultimii ani tot auzim diverse explicaţii de ce produsele din România sunt mai scumpe decât cele aduse din străinătate, am dorit să aflăm dacă statul român ajută suficient de mult fermierul. „Ajutoare sunt, dar ar trebui să ajungă la ţintă, la fermierul activ. Fermierul nu are timp de lobby şi să meargă să rezolve probleme. Sunt liderii politici, sunt liderii din organizaţiile profesionale, care ar trebui să reprezinte interesele fermierilor. Fermierii să poată să-şi vadă de treaba din fermă.

O cale sigură pentru creşterea eficienţei economice a exploataţiilor de ovine o constituie colaborarea acestora cu unităţile de cercetare de profil, care le oferă pe de o parte material genetic valoros prin a cărui achiziţie îşi vor putea îmbunătăţi patrimoniul genetic, iar pe de altă parte, tehnologii de creştere corelate cu obiectivele şi direcţiile de exploatare spre care crescătorii de ovine îşi orientează producţiile”, spunea Ţăpuc Lóránd.

Consemnare de LIVIU C.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.