Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Timp de 25 de ediţii am fost obişnuiţi ca Zilele „Miron Cristea”, prin care se aduce un omagiu primului patriarh al României, care s-a născut la Topliţa, să se ţină în preajma zilei de Sfântu Ilie, atunci când are loc şi hramul mănăstirii ctitorite de Elie Cristea. Manifestarea este una pur culturală, la ea participând profesori universitari şi doctori în ştiinţe, precum şi mulţi autori de cărţi.
Din mai multe motive, anul acesta manifestarea nu s-a putut organiza în luna iulie, însă s-a avut şansa să se ţină acum, în preajma unei alte mari sărbători a creştinismului ortodox: naşterea Fecioarei Maria, al cărei hram îl are o altă mănăstire din Topliţa – Mănăstirea Doamnei.
Din acest motiv, al decalajului perioadei, în acest an nu au fost la fel de mulţi participanţi ca la ediţiile anterioare, însă organizatorii speră ca de la anul lucrurile să revină la normal – să se organizeze în luna iulie şi fără pauze, cum a fost cea cauzată de pandemie – iar la una dintre cele mai importante manifestări culturale din Harghita să vină din nou zeci de participanţi, aşa cum era cândva.
La Consiliul Judeţean se va găsi sprijin pentru organizarea unor asemenea evenimente
Aşadar, miercuri, la Topliţa a debutat ediţia cu numărul 26 a Zilelor „Miron Cristea”. În cadrul deschiderii oficiale, consilierul judeţean Teodor Dobrean spunea despre Zilele „Miron Cristea” că reprezintă „un element deosebit de important şi fără de care, din punctul meu de vedere, Topliţa nu ar putea şi nu ar avea dreptul să meargă mai departe”.
Teodor Dobrean a legat această manifestare culturală şi de Ziua Limbii Române, spunând că, deşi nu a avut loc, în mod tradiţional, în luna iulie, prin organizarea ei la câteva zile după data de 31 august, Ziua Limbii Române este cinstită şi prin intermediul acestui eveniment.
„Din punctul meu de vedere, ca reprezentant al Consiliului Judeţean Harghita, ori de câte ori veţi avea nevoie veţi găsi sprijin ca fundaţie culturală, dar şi ca entităţi locale pentru desfăşurarea acestor activităţi. Vă rog ca dăţile următoare să ne solicitaţi inclusiv un sprijin material pe care putem să vi-l acordăm pe această zonă cultură pentru realizarea acestor frumoase proiecte fără de care nu cred că am putea să continuăm ca popor, ca locuitori ai acestor frumoase zone”, a mai spus consilierul judeţean.
Zilele „Miron Cristea” trebuie să meargă în continuare pentru că este legată de memoria întâiului patriarh al României, care s-a născut la Topliţa
Aproape în toţi anii care s-au scurs până acum, sufletul manifestării a fost Ilie Şandru, iar fără el, poate, Zilele „Miron Cristea” nu ar fi avut loc sau nu ar fi depăşit un sfert de secol de existenţă. De această dată, el nu a mai fost implicat direct, însă tot a putut vedea cât efort s-a depus pentru ca această manifestare să fie dusă mai departe. „Că vor fi cei de azi, cei de mâine, dar se va duce în continuare pentru că este o manifestare prea veche şi prea tradiţională, cu participări valoroase din ţară şi peste hotare. Ea trebuie să meargă în continuare pentru că este legată de memoria întâiului patriarh al României, Miron Cristea, care s-a născut la Topliţa. Pentru acest lucru Topliţa trebuie să fie mândră că a dat ţării un asemenea personaj, un asemenea fiu de valoare care a ajuns să fie păstorul neamului. Manifestarea nu trebuie părăsită, trebuie făcut totul pentru ca să continue şi anul viitor. Se vor găsi întotdeauna oameni cu suflet care vor găsi ceea ce trebuie să facă”, spunea prof. Ilie Şandru.
În final, a dorit să-l felicite pe Vasile Gotea, preşedintele Fundaţiei „Miron Cristea”, cel care a preluat ştafeta organizării, precum şi pe cei care au stat în jurul său şi l-au ajutat şi au făcut tot ce au putut pentru ca Zilele „Miron Cristea” să se desfăşoare.
„O bucurie mai mare pentru mine nu ar fi putut să fie ziua de astăzi decât această sărbătoare şi sunt convins că ea va trăi în continuare mult şi bine”, încheia prof. Ilie Şandru.
Prin mamă, patriarhul Miron Cristea aparţine şi ţinutului Bistriţei şi Năsăudului
Fost secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, Alexandru Pugna a fost din nou la Topliţa. Chiar dacă Miron Cristea îşi are rădăcinile în Topliţa, spunea Alexandru Pugna, „ca bistriţean trebuie să vă spun că sunt foarte mândru că, prin mamă, patriarhul Miron Cristea aparţine şi ţinutului Bistriţei şi Năsăudului”.
Şi fostul demnitar a vorbit despre decalarea perioadei de organizare, precizând că „dacă până acum în centrul atenţiei tuturor era Mănăstirea Sf. Ilie, care a fost fondată de patriarh, cred că şi Mănăstirea Doamnei merită atenţia cuvenită şi această întâlnire să se încheie cu sărbătoarea Mănăstirii Doamnei, care are hramul Naşterea Maicii Domnului”.
În final, a transmis salutul oficialităţilor bistriţene, în speţă al lui Emil Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud.
Bogăţia culturală şi istorică din Iaşi a fost adusă şi la Topliţa
Pentru prima dată la Topliţa şi la Zilele „Miron Cristea” a fost Aurica Ichim, directoarea Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iaşi.
„Am pornit din Iaşi spre Topliţa să vă aduc omagiul şi gândurile cele mai sincere din partea Primăriei municipiului Iaşi, al primarului Mihai Chirica. Am privit spre cele 7 coline şi am luat de acolo gândul şi salutul de la Mănăstirea Cetăţuia, Galata, Frumoasa. De la Cetăţuia, am coborât spre Trei Ierarhi, spre Catedrala Mitropolitană, Barnovschi, Golia şi, într-o adiere de vânt şi într-o rază de soare, toate acestea, fiindcă zidurile vorbesc, mi-au spus în şoaptă să vin la dvs. cu gândurile cele mai sincere din vechea cetate a Moldovei şi să vă asigur că suntem în permanenţă cu sufletul, cu inima alături de dvs.”, spunea Aurica Ichim.
Şi nu a venit cu „mâna goală”, ci cu 4 cărţi pe care le-a prezentat şi donat Bibliotecii Municipale „George Sbârcea”.
„(…) Vă înţelegem, poate, cei de la Iaşi mai bine decât pot înţelege alţii. Vă suntem aproape, aşa cum de-a lungul istoriei am fost lângă dumneavoastră. Iar eu vă invit mereu la Iaşi, vă invit la Muzeul Municipal, vă invită dl primar Chirica să vizitaţi Iaşiul, fiindcă numai în felul acesta, trecând cât mai des Carpaţii (…) – dacă banii sunt puţini şi ne se poate efectiv face acea autostradă – noi ne-am gândit să punem carte lângă carte, gând lângă gând, document lângă document, acţiune lângă acţiune şi în felul acesta deja am făcut o autostradă. Avem autostrada spre Târgu Mureş, avem autostrada spre Sibiu şi iată că astăzi avem autostrada şi înspre Topliţa”, încheia Aurica Ichim.
Nicolae Băciuţ, care este şi editorul volumului Sangidava, care cuprinde în paginile sale comunicările din cadrul Zilelor „Miron Cristea”, spunea că „prin complexitatea ei, prin substanţa ei, prin participare şi prin deschiderea pe care a asigurat-o de-a lungul timpului”, această manifestare e cea mai importantă din spaţiul harghitean.
„Cred că Topliţa nu doar că trebuie să continue această manifestare, ci şi să o consolideze şi m-am gândit ce soluţie aş vedea eu. (…) Cred că Zilele Elie Miron Cristea au nevoie de o secţiune pentru elevi. E un mod prin care aceştia trebuie să fie atraşi într-o activitate în care să se regăsească şi care să-i definească pe ei ca timp prezent şi ca opţiuni de viitor.
Faptul că noi suntem venerabili aici, e bine; înseamnă că timpul nostru nu a expirat şi suntem încă în stare să ducem mai departe cercetarea istorică. Dar e nevoie de această verigă a tineretului pe care eu aşa o văd, prin crearea unei secţiuni pentru elevi. Mi se pare imperativ necesară împrospătarea echipei care să întreţină atmosfera creată de Zilele Miron Cristea”, spunea Nicolae Băciuţ.
Trei zile de cultură în oraşul natal al primului patriarh al României
Zilele „Miron Cristea” se întind pe durata a trei zile. Prima a fost dedicată, în principal, prezentărilor de carte şi sesiunii de comunicări ştiinţifice. Au fost prezentate sau amintite peste 22 de cărţi şi publicaţii apărute anul trecut şi anul acesta.
Tot în prima zi a avut loc şi vernisajul expoziţiei Din România pe alte meleaguri, al Vioricăi Macarie. În această expoziţie este ilustrată cartea scrisă de ea – „Acasă în România” prezentând povestea vieţii ei.
A doua zi, joi, după vernisajul expoziţiei documentare „Copilăria în şcoală, şcoala în copilărie”, a avut loc o vizită la Mănăstirea Sfântul Prooroc Ilie, ctitorie a patriarhului Miron Cristea, construită în grădina casei părinteşti, la mănăstirea Doamnei, din Moglăneşti, ctitorită în anul 1658 de către Doamna Safta, soţia domnitorului moldovean Gheorghe Ştefan, la monumentul mausoleu de la Gura Secului, la biserica de lemn „Sf. Nicolae” din Bilbor, precum şi la o gospodărie ţărănească autentică din Bilbor. Seara s-a terminat cu discuţii, concluzii şi propuneri, precum şi cu un spectacol oferit de Ansamblul Folcloric „Rapsodia Călimanilor” al Centrului Cultural Topliţa.
Astăzi, în ultima zi, de Naşterea Maicii Domnului, participanţii sunt invitaţi la Hramul Mănăstirii Doamnei.
***
Zilele „Miron”, ediția a XXVI-a este organizată de Fundaţia Culturală „Miron Cristea”, în parteneriat cu Centrul Cultural Topliţa, cu sprijinul financiar al Secretariatului General al Guvernului – Serviciul Dezvoltare Comunitară, cu susţinerea Primăriei şi Consiliului Local Topliţa.
LIVIU CÂMPEAN
