Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Peste 400 de cazuri de violenţă domestică înregistrate în judeţ şi 126 de ordine de protecţie provizorii emise de poliţişti, în primele opt luni ale anului
Harghita se situează printre judeţele ţării în care au fost înregistrate anul acesta cele mai puţine fapte penale circumscrise violenţei domestice. Şeful Serviciului de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Harghita, comisarul şef Gheorghe Radu, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă că, în primele opt luni ale acestui an, în judeţ au fost înregistrate 409 infracţiuni circumscrise legislaţiei privind prevenirea şi combaterea violenţei domestice, 205 de astfel de fapte fiind comise în mediul urban, iar 204 în mediul rural.
Acesta a precizat că din totalul faptelor de violenţă domestică, 359 au fost comise la domiciliu şi doar 50 în spaţiul public. În aproape 60% dintre cazuri a fost vorba despre loviri sau alte violenţe, în circa 16% despre ameninţări, în peste 13% despre abandon de familie şi în 6,6% despre încălcarea ordinelor de protecţie emise de poliţie sau de instanţele de judecată. Cele mai multe astfel de infracţiuni din mediul urban au fost săvârşite pe raza municipiului Miercurea-Ciuc, iar în mediul rural pe raza Secţiilor nr. 1 şi 2 de Poliţie Rurală Miercurea-Ciuc.
Gheorghe Radu a afirmat că în primele opt luni ale acestui an s-a înregistrat o creştere, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2022, a numărului autorilor (418, cu un plus de 74) şi a victimelor faptelor de violenţă domestică (446, cu 61 la sută mai multe). Dintre cei 418 de autori din primele 8 luni ale acestui an, 367 sunt bărbaţi şi 51 femei. Totodată, dintre cele 446 de victime, 333 sunt femei, iar 113 de gen masculin. Aproape 30% dintre autori se aflau sub influenţa băuturilor alcoolice în momentul comiterii faptei.
În ceea ce priveşte calitatea victimei în raport cu agresorul, Gheorghe Radu a precizat că în 139 de cazuri aceasta îi este soţ sau soţie ori sunt foşti soţi, în 130 de situaţii a fost vorba despre actuali sau foşti parteneri de viaţă, în 40 de cazuri persoana vătămată este părinte sau tutore legal, în 63 de cazuri are calitate de fiică sau fiu, iar în alte 74 de cazuri există alte relaţii de familie. Poliţiştii harghiteni au intervenit, în primele opt luni ale anului, în 274 de cazuri ca urmare a unor sesizări primite prin intermediul serviciului 112 şi în alte 85 de situaţii după primirea unor petiţii, sesizări, reclamaţii scrise sau informaţii oferite de către cetăţeni.
Din totalul intervenţiilor, în 195 de cazuri s-a stabilit că a existat un risc iminent, fiind emise 126 de ordine de protecţie provizorii. În 69 de situaţii victimele s-au opus emiterii acestor ordine de protecţie provizorii. În 163 de cazuri, nu s-au emis ordine de protecţie provizorii, ca urmare a răspunsurilor oferite de victime şi a constatărilor poliţiştilor, nefiind constatată existenţa unui risc iminent, dar persoanelor afectate li s-a pus la dispoziţie o cerere pentru emiterea unui ordin de protecţie direct la instanţele de judecată. Această cerere le este înmânată victimelor şi în cazurile în care reiese că există un risc iminent, dar victima se opune emiterii unui ordin de protecţie provizoriu.
Dintre cele 126 de ordine de protecţie provizorii, 125 au fost emise de poliţişti la solicitarea victimei, într-o singură situaţie acest lucru fiind făcut la cererea unor instituţii abilitate. Procurorii au dispus încetarea măsurilor de protecţie în 19 cazuri, aceştia confirmând 107 ordine de protecţie provizorii, dintre care 50 au devenit ordine de protecţie emise în instanţele de judecată. În afară de cele 50 amintite, instanţele de judecată au emis, în primele opt luni ale anului, 77 de ordine de protecţie la cererea victimelor, 3 la solicitarea procurorilor şi 2 în urma acţiunilor altor instituţii abilitate.
Prin ordinele de protecţie au fost dispuse 152 de măsuri, obligaţii sau interdicţii. Astfel, în 69 de cazuri s-a decis obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, membrii familiei, reşedinţă, locul de muncă sau unitatea de învăţământ. În 34 de situaţii s-a dispus evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, chiar dacă acesta este titularul dreptului de proprietate, iar în 32 de cazuri i s-a interzis autorului orice contact cu victima, telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod. Totodată, în 4 cazuri s-a limitat dreptul de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi din locuinţa comună, iar în alte 4 situaţii s-a dat interdicţie autorului faptei de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează sau le vizitează. De asemenea, în 7 cazuri victima şi copiii au fost reintegraţi în locuinţa comună, fiind şi 2 situaţii în care victima, respectiv copiii, au fost cazaţi sau plasaţi într-un centru de asistenţă.
La nivel naţional, avem printre cele mai puţine situaţii de încălcare a interdicţiilor stabilite prin ordinele de protecţie provizorii, respectiv ordinele de protecţie emise de instanţele de judecată, a mai precizat comisarul şef Gheorghe Radu.
Autorii infracţiunilor de violenţă domestică, monitorizaţi electronic de la începutul anului viitor şi în Harghita
Sistemul de Monitorizare Electronică a autorilor infracţiunilor de violenţă domestică va fi operaţional şi în judeţul Harghita, de la începutul anului viitor, în interesul oferirii de protecţie suplimentară victimelor acestor fapte.
„Sistemul de Monitorizare Electronică este o noutate pentru instituţia noastră. Va fi operaţional din data de 1 ianuarie 2024 la nivelul a 19 judeţe, printre care şi Harghita. Este acum operaţional în municipiul Bucureşti şi în 3 judeţe din ţară, Vrancea, Mureş şi Iaşi. Este o măsură de siguranţă gândită pentru a conferi un plus de protecţie victimelor violenţei domestice. Reprezintă o măsură de siguranţă prin care autorului actului de violenţă domestică i se montează un dispozitiv de monitorizare electronică, tocmai pentru a se monitoriza faptul că acesta respectă aceea distanţă minimă faţă de victimă”, a declarat şeful Serviciului Cabinet din cadrul IPJ Harghita, comisarul şef Incze Miklos.
În cadrul conferinţei de presă organizate, ieri, la sediul instituţiei, acesta a prezentat principalele elemente ale sistemului. Astfel, va exista „operatorul tehnic”, reprezentat de poliţiştii de ordine publică care montează dispozitivele electronice asupra persoanelor supravegheate (autori ai actului de violenţă domestică) şi care, periodic, efectuează verificări cu privire la respectarea regulilor privind purtarea acestuia. Totodată, operatorul tehnic înmânează un dispozitiv electronic pentru comunicare persoanei protejate. Va exista şi „organul de supraveghere”, reprezentat de poliţiştii operatori ai dispeceratului de urgenţă care funcţionează la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean, care preiau datele transmise de operatorii tehnici cu prilejul montării dispozitivelor de supraveghere şi înmânării dispozitivului electronic persoanei protejate şi gestionează alertele generate de încălcare a prevederilor ordinului de protecţie sau ordinului de protecţie provizoriu şi nerespectarea regulilor privind portul şi întreţinerea dispozitivului de monitorizare purtat de persoana supravegheată. Totodată, un alt element al sistemului este „organul de ordine publică”, respectiv echipajele de poliţie, jandarmerie şi poliţie locală (în unităţile administrative-teritoriale în care acestea funcţionează) care intervin, la faţa locului, sesizate fiind de organul de supraveghere, în situaţii de alerte generate de încălcare a prevederilor ordinului de protecţie sau ordinului de protecţie provizoriu şi nerespectarea regulilor privind portul şi întreţinerea dispozitivului de monitorizare purtat de persoana supravegheată.
În situaţia în care persoana supravegheată nu respectă distanţa de siguranţă prevăzută de ordinul de protecţie provizoriu sau ordinul de protecţie, încălcarea în sine este semnalată prin generarea unei alerte de apropiere. Totodată, va fi generată o alertă de defecţiune în cazul în care persoana supravegheată încalcă regulile privind portul şi întreţinerea dispozitivului de monitorizare. În ambele situaţii, organul de supraveghere de la dispeceratul de urgenţă procedează la realizarea mai multor acţiuni, în regim de urgenţă. Astfel, este alertat echipajul de poliţie poziţionat cel mai aproape de locuinţa persoanei protejate, este contactată persoana protejată, comunicându-i-se datele de localizare ale dispozitivului de monitorizare al persoanei supravegheate şi oferindu-i-se îndrumări cu privire la adoptarea măsurilor necesare pentru propria protecţie. De asemenea, este contactată persoana supravegheată, solicitându-i-se să clarifice situaţia care face obiectul alertei, fiindu-i transmise informaţii legate de modul de acţiune (să se prezinte la sediul celei mai apropiate unităţi de poliţie sau să se deplaseze în alt loc precizat de organul de supraveghere). În situaţia generării unei alerte de apropiere, persoana supravegheată are obligaţia de a se prezenta la cel mai apropiat organ de ordine publică aflat în serviciu, de a contacta telefonic organul de supraveghere şi de a urma instrucţiunile acestuia şi de a se îndepărta de persoana protejată. În situaţia în care persoana supravegheată încalcă vreuna din măsurile prevăzute în ordinul de protecţie provizoriu sau ordinul de protecţie, fapta constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. În cazul în care persoana supravegheată efectuează, cu intenţie, activităţi care duc la distrugerea dispozitivului, fapta acestuia poate fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
„Vom primi brăţări, deocamdată avem personalul care îşi va desfăşura activitatea ca organ de supraveghere şi care va fi instruit la Bucureşti. De altfel, la nivelul tuturor celor 19 judeţe unde va fi implementat acest sistem, personalul respectiv, printr-o planificare stabilită de către eşalonul superior, se va deplasa la dispeceratul Poliţiei Capitalei, unde va urmări pe viu cum se lucrează pe acest sistem. Sistemul a fost implementat în data 1 octombrie 2022, la nivelul a 3 judeţe şi capitalei. S-a făcut o analiză şi din date rezultă că doar în 12 la sută dintre cazurile în care au fost emise ordine de protecţie provizorii părţile vătămate au fost de acord cu montarea de dispozitive electronice agresorilor. Aici va mai trebui lucrat pentru a fi încurajate să îşi dea acordul pentru că este o măsură care vine în beneficiul lor, pentru protecţia lor, este un plus de siguranţă pentru victimele violenţei domestice”, a mai spus comisarul şef Incze Miklos.
EMIL GROZA
