Ziua Imnului Național al României, marcată și la Miercurea Ciuc | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 19 ianuarie 2021
Home » Societate » Ziua Imnului Național al României, marcată și la Miercurea Ciuc
Ziua Imnului Național al României, marcată și la Miercurea Ciuc

Ziua Imnului Național al României, marcată și la Miercurea Ciuc

În 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în fața unui public numeros, după ce s-a citit noua Constituție, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima dată imnul Revoluției, „Deșteaptă-te, române!”. După mai bine de 100 de ani de la acel moment, în România a fost o altă revoluție – cea din 1989 – după care „Deșteaptă-te, române!” a devenit imnul țării. Apoi, în 1998, prin Legea nr. 99, data de 29 iulie a fost declarată Ziua Imnului Național. Iar cu această ocazie, în garnizoanele militare se organizează ceremoniale de intonare a Imnului Național.

La Miercurea Ciuc, manifestările dedicate imnului au avut loc, ca de obicei, la Monumentul Ostașului Necunoscut. Au participat oficialități ale județului, șefi ai instituțiilor din cadrul Ministerului Administrației și Internelor și MAPN, conducători ai instituțiilor publice deconcentrate.

În mod tradițional, evenimentul a început cu trecerea în revistă a gărzii de onoare, făcută de prefectul județului, Ion Proca, și de comandantul Brigăzii 61 Vânători de Munte „General Virgil Bădulescu”, col. Florin Stan și oficierea serviciului religios.

În discursul ce a urmat, Ion Proca, reprezentantul Guvernului în teritoriu, amintea faptul că, până astăzi, țara noastră a avut 6 imnuri: „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor” – din 1862; „Imnul Regal” – între 1866 şi 1947; „Zdrobite cătuşe” – în perioada 1948-1953; „Te slăvim, Românie!” – până în anul 1975; pentru o perioadă de doi ani s-a intonat „Pe-al nostru steag e scris Unire”; din 1977 „Trei culori cunosc pe lume”; iar din 1990 cântecul „Deşteaptă-te, române!” a devenit Imnul Naţional al României.

Făcând o scurtă trecere în istorie, Ion Proca spunea că „Deșteaptă-te, române!”, interpretat în contextul efervescenţei revoluţionare de la 1848 ce cuprinsese întreaga Europă, a devenit un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei.

Efectul său asupra stării de spirit a maselor a fost principalul motiv pentru care a fost interzis în timpul regimului comunist, intonarea sau fredonarea lui fiind pedepsită cu ani grei de închisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale. Acestea au revenit, totuşi, în timpul revoltei din Braşov din anul 1887, la fel cum s-a întâmplat şi în decembrie 1989, în toată ţara, „Deşteaptă-te, române!” contribuind la prăbuşirea dictaturii comuniste. Astfel, instituirea ca imn naţional, din anul 1990, a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără şovăială, sub formidabila presiune a manifestanţilor.

„Astăzi – spunea prefectul județului Harghita – valoarea imnului este consacrată de Constituția României ca simbol național, alături de drapelul tricolor, stema și sigiliul statului.

Deșteaptă-te, române! este un catalizator al coeziunii naționale și sociale, iar prin spiritul mobilizator și energia transmisă, Imnul reprezintă chintesența eforturilor depuse pentru atingerea obiectivelor majore ale țării noastre, de a construi o Românie puternică și prosperă în Europa și în lume.

În zi de sărbătoare, să onorăm acest simbol național și să îl intonăm cu mândrie, ca gest de solidaritate, afirmându-ne identitatea națională, unitatea și patriotismul.

(…) Fie ca Deșteaptă-te, române! să răsune de cât mai multe ori și să ne fie mereu călăuză pe drumul devenirii noastre!”.

LIVIU C.

Arhivă foto

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.