Preţul cartofului din import a stabilit şi plafonat preţul de vânzare al cartofului autohton | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 24 octombrie 2020
Home » Societate » Preţul cartofului din import a stabilit şi plafonat preţul de vânzare al cartofului autohton
Preţul cartofului din import a stabilit şi plafonat preţul de vânzare al cartofului autohton

Preţul cartofului din import a stabilit şi plafonat preţul de vânzare al cartofului autohton

Este un an echilibrat, atât din punct de vedere al preţului, cât şi al aprovizionării pieţei cu cartofi, susţin marii producători din Harghita. Importurile se fac responsabile de „normalitatea” unui preţ între 1,3 şi 1,5 lei/kilogram la producător. Că acesta se dublează până la piaţă, e altă poveste, cu care ne-am obişnuit şi care ţine strict de comercianţi

Directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Harghita, ing. Török Jenő, ne spune că preţul cartofului în judeţ stagnează la 1,5 lei/kg încă din toamnă. Ba chiar se constată o uşoară descreştere, până la 1,3 lei/kg. Însă preţul este dat şi de calitatea mărfii. „A fost un an normal din punct de vedere al calităţii cartofului, au legat bine şi cartofii de sămânţă şi cei pentru consum, spre deosebire de recolta din 2018, când a predominat cartoful de consum. Nu au fost mari, bolovănoşi cartofii din recolta anului trecut ca atunci, dar sunt foarte frumoşi şi sănătoşi”, a arătat ing. Török.

Producătorii locali au crezut că evoluţia preţului cartofului va urma tendinţa crescătoare a anului 2018, când costul de vânzare al cartofului a început toamna cu un leu şi a ajuns, la începutul anului trecut, la 1,8 lei/kg la angro. Însă nu a fost să fie aşa, pentru că au venit cartofii din import – cele mai multe importuri din Franţa, Olanda, Germania, mai puţine din Polonia – la preţ de 1,4 lei/kg, care a scăzut la 1,2 lei kilogramul de cartofi după sărbătorile de iarnă. Aşa că, importurile au stabilit şi plafonat preţul de vânzare şi pentru cartoful autohton, spulberând speranţele producătorilor care, fireşte, visau la o creştere a preţului.

„Nici solicitarea nu este aşa de mare ca anul trecut, încă mai avem stocuri, între 30% şi 40% din cantitatea recoltată în judeţ; cea mai mare parte s-a vândut. Producţia medie de cartofi în judeţ a fost, în toamnă, de 24 de tone la hectar”, a declarat directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Harghita.

Kerezstes Vicentiu, unul dintre cei mai mari producători de cartofi din Harghita, a vândut până acum peste două mii de tone de cartofi. Potrivit fermierului, preţul a fost unul „constant şi bun, chiar dacă nu mai bun decât anul trecut”, la fel şi desfacerea, „mai liniştită, normală, adică un an echilibrat”. Mai are cartofi de vânzare, dar „nu prea mulţi”, deci nu duce grija că ar putea rămâne cu stocuri nevândute.

„Importurile au stabilit preţul de la bun început la 1,4 lei/kg, apoi l-au coborât la 1,2 lei/kg, aşa că nu au mai existat discuţii, vânzarea desfăşurându-se ca la cooperativă. Normal, de asta ar trebui să avem o cooperativă, ca să existe cartofi pe piaţă continuu, la un preţ normal la producător”, a afirmat Kerezstes Vicentiu.

Dar la tarabă este altă mâncare de peşte, preţul de la producător se dublează până la piaţă, unde un kilogram de cartofi se vinde acum cu 2,5 lei, chiar şi cu 3 lei.

Iarna, atipică pentru România şi total ieşită din tipare pentru Harghita, semănând mai degrabă cu o primăvară traversată de scurte şi insignifiante episoade geroase, ridică semne de întrebare agricultorilor. Pe de o parte, e bine că nu a fost ger, cele mai scăzute valori termice ajungând în zona Ciuc la minus 18 grade Celsius, pentru o zi, maximum două, când pământul a fost acoperit de un stat de 1-2 centimetri de zăpadă, protector pentru culturile semănate în toamna trecută, nefiind probleme nici cu păstrarea cartofului.

Pe de altă parte, sunt zone unde fermierii nu au văzut niciun fulg de zăpadă până acum, iar pământul este uscat sfaroagă în straturile profunde, culturile de toamnă sunt expuse îngheţului, iar însămânţarea celor de primăvară ar putea fi îngreunată. „Toamna a fost parţial secetoasă, iar luna ianuarie este deficitară din punct de vedere al precipitaţiilor, au căzut numai 1-2 litri de precipitaţii. În februarie am avut ceva mai mult. De friguri am scăpat până acum, era pericol dacă erau minus 20 sau minus 25 de grade Celsius fără zăpadă, dar soarta grâului de toamnă se decide de acum încolo. Este nevoie de precipitaţii – din fericire, până acum culturile de toamnă nu au avut de suferit, pentru că rădăcinile nu au ajuns la adâncime, iar în stratul apropiat de suprafaţă este suficientă umiditate, dar în straturile mai adânci este deficit. Important este să nu iasă prea repede din repaus culturile şi să nu vină gerul. Că dacă ies din repaus şi temperaturile scad brusc şi vertiginos, culturile vor fi afectate”, a explicat ing. Török.

Şi ar fi mare păcat, pentru că grâul şi celelalte însămânţate în toamnă au răsărit frumos şi uniform, mai reuşite, susţin specialiştii, decât în primăvara lui 2019. „Nu ştim cum va evolua vremea, că prea repede a venit primăvara. Numai să nu vină îngheţul fără zăpadă în martie”, a dat glas celor mai negre temeri ale fermierilor, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Harghita.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.