Noutăţi în anul şcolar 2019-2020 | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 17 octombrie 2019
Home » Învățământ » Noutăţi în anul şcolar 2019-2020
Noutăţi în anul şcolar 2019-2020

Noutăţi în anul şcolar 2019-2020

Cea mai importantă modificare: învăţământul profesional devine obligatoriu pentru elevii care susţin Evaluarea Naţională anul acesta şi obţin o medie de admitere la liceu sub 5

Ei nu vor intra în procesul de repartizare la licee, fie ele tehnologice, teoretice sau vocaţionale. Singura rută către care vor trebui să se îndrepte este cea profesională, de 3 ani, duală sau clasică, potrivit metodologiei de admitere la liceu publicată în Monitorul Oficial şi semnată de ministrul interimar al Educaţiei Naţionale, Daniel Breaz. Media de admitere la liceu se calculează ca şi până acum, luând în calcul media de la Evaluarea Naţională 2020 (care are o pondere de 80% în media de admitere) şi media generală de absolvire a claselor V-VIII (cu o pondere de 20%). Demersul ministrului interimar al Educaţiei a stârnit reacţii aprinse la cel mai înalt nivel şi poate ar fi avut vreo noimă, dacă subiectul – unul foarte serios – nu ar fi fost politizat. Lăsând deoparte interferenţele de orice altă natură, am încercat să aflăm părerea celor direct implicaţi în procesul de învăţământ.

Sunt voci care susţin că trimiterea elevilor cu media sub 5 la examenul naţional de Evaluare la şcolile profesionale atrage oprobiul public asupra acestora. „Ideea ordinului ministrului ar fi bună, dacă modul în care se vinde nu ar avea o rezonanţă negativă în rândul elevilor şi părinţilor, pentru care şcoala profesională este pentru proşti, pentru cei care nu ştiu carte”, explică fostul inspector şcolar Petru Ioan Gârbea. O imagine falsă, am spune, generată de devalorizarea criteriilor de performanţă care permit, în ultimele trei decenii, accesul la liceu. Poate că o formulare mai fericită ar fi fost: „Cei care nu obţin media cinci la Evaluare nu pot intra la liceu”. Fireşte, pentru că accesul la liceu presupune sau ar trebui să presupună un nivel de cunoştinţe destul de ridicat, de vreme ce este considerat poarta de trecere la filiera academică.

„Nu sunt totalmente de acord cu ordinul de ministru care s-a dat de curând”, ne spune Andra Iamandi, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Octavian Goga” (CN „O. Goga”) din Miercurea Ciuc. „Pentru că noi trebuie să respectăm şcolile profesionale, acestea sunt făcute pentru oameni cu vocaţie, nu ca să punem elevii mai slabi, care nu au un anumit loc în zona respectivă. Noi am clădit în România ideea de şcoli profesionale ca să le vedem ca pe ceva unic, unde se face ucenicie şi prin care creştem nişte valori în societate şi acum ne întoarcem asupra acestor şcoli, ca să (…) îi punem pe cei mai slabi copii acolo. Dar sunt de acord că trebuie luate măsuri ca să ajutăm elevii, ca să aibă rezultate mai bune la învăţătură şi la evaluările naţionale”, îşi motivează eleva afirmaţiile.

Dragoş Avram, elev în clasa a XII-a la acelaşi colegiu, consideră că elevii slab pregătiţi, care vor ajunge la şcolile profesionale fie din cauză că nu pot sau nu vor să înveţe, vor stigmatiza buna reputaţie a acestor unităţi de învăţământ, căutate de copiii talentaţi, care au înclinaţii pentru meseriile ce constituie tocmai oferta acestora. „Eu nu sunt de acord cu prevederile ordinului de ministru, pentru că la şcolile profesionale nu sunt neapărat copii slabi, ci copii care au ales o anumită profesie şi vor să se axeze pe ea în viitor. Dacă nu au ales un profil teoretic, nu înseamnă că în viitor nu vor face lucruri măreţe”, a punctat Dragoş Avram.

De aceeaşi părere sunt şi unii profesori care afirmă că mesajul transmis este lipsa valorii şcolilor profesionale. În opinia lor, trebuie să li se acorde aceeaşi importanţă ca şi liceelor teoretice, în condiţiile în care acolo învaţă mulţi elevi „de nota 10”, care au optat pentru ele fiindcă acolo le sunt cel mai bine puse în valoare abilităţile, calităţile şi interesele.

Andrada-Ioana Dincă este elevă în clasa a VII-a la CN „O. Goga” şi în 2021 va susţine examenul de Evaluare Naţională. Ştie ce vrea şi se pregăteşte serios, încă din primul an de gimnaziu, pentru admiterea la liceu. „Mi se pare că prevederile ordinului vin în favoarea celor care nu pot sau nu reuşesc să treacă, ar avea o şansă să meargă mai departe. Cei cu medii foarte mici ar trebui să se străduiască puţin mai mult, iar decizia ministerului i-ar putea ambiţiona să înveţe mai bine şi poate vor reuşi să facă mai mult”, este de părere Andrada-Ioana Dincă.

 Ce e de făcut?

„Catastrofa”, afirmă specialiştii în domeniu, s-a produs în 2009, când s-au oferit locuri pentru toţi elevii la liceu, indiferent dacă au obţinut media 10 sau media 1 (unu) la Evaluarea Naţională. Învăţământul obligatoriu s-a extins la zece clase, iar anul acesta Parlamentul României a legiferat proiectul potrivit căruia învăţământul general de 15 clase (de la grupa mică de grădiniţă, până la clasa a XII-a) va deveni obligatoriu, treptat, până în 2030. Uitându-ne la rezultatele obţinute la Evaluarea Naţională în ultimii ani, constatăm că procentul de promovare în Harghita este de aproape 70% (68,09% în 2019, 64,26% în 2018, 67,87% în 2017, 67,55% în 2016), cu cea mai mare pondere a notelor cuprinsă  între 5 şi 7, rezultate de nivel mediu ale seriilor de absolvenţi de gimnaziu care, intrând cu medii mici la liceu, au continuat, unii slăbind ritmul, aspect demonstrat de rezultatele obţinute la examenul maturităţii. Astfel e limpede că majoritatea elevilor nu iau în serios pregătirea, ştiind că oricum vor ajunge la un liceu şi, cu un pic de ştiinţă şi mai mult noroc, vor intra şi în posesia diplomei de bacalaureat. „Şi cei mai buni elevi la ora actuală, de 9 şi 10, abia ajung la nivelul notei 6 obţinută de cei de-o seamă cu ei în urmă cu 20 de ani, când se învăţa pe rupte pentru un loc la liceu. Profesorii, la rândul lor, de voie, de nevoie, mai coboară ştacheta, deşi există criterii clare de evaluare, iar părinţii elevilor s-au obişnuit să arunce vina pe profesori, că este mai comod aşa”, a creionat, în mare, profesorul Petru-Ioan Gârbea tabloul actual al Educaţiei din România. La cele spuse se adaugă şi faptul că, la nivel naţional, fiecare schimbare de Guvern a adus şi o schimbare de curriculum, fără să i se analizeze rostul.

Din punctul de vedere al Andrei Iamandi, „cea mai bună măsură este să nu se facă zece schimbări în timpul anului şcolar”, ci la început, ca elevii să ştie din ce şi cum să se pregătească, „să nu fie bulversaţi pe parcurs”. Viitoarea absolventă de liceu susţine că slaba pregătire a elevilor „este rezultatul unor ani care se pierd în distracţiile aduse de societate în momentul de faţă, ca telefonul, serialele”, fiind de părere că „este nevoie şi de o adaptabilitate a sistemului de învăţământ asupra nevoilor lor, pentru că în momentul de faţă, cu atâtea lucruri care îi distrag în jur pe elevi”, atât şcolarii, cât şi profesorii trebuie să „lucreze mai mult”, cei din urmă identificând metode „mai captivante de a-i atrage, pentru a învăţa mai bine”.

Programa şcolară prea încărcată în învăţământul preuniversitar nu este agreată nici de părinţi, nici de elevi, existând şi unii profesori care cred că e necesară eliminarea unora dintre materii. „Sunt elevi care consideră importantă şcoala, dar nu îi acordă prea multă atenţie, poate consideră că anumite materii nu sunt importante şi de aceea le neglijează. Ar trebui ambiţionaţi de profesori, de colegi, ar trebui să fie mai mult susţinuţi, şi ei ar trebui să vorbească cu profesorii, cu părinţii şi poate astfel se va ajunge la un rezultat mai bun”, apreciază Andrada-Ioana Dincă.

Trimiterea elevilor slabi la profesională nu rezolvă situaţia decât din punct de vedere scriptic: am şcolarizat 80% din copiii din ţară, iată un prilej de mândrie, de pildă. O soluţie avansată de specialişti – propusă şi de fostul ministru al Educaţiei în perioada 1997-2000, prof. univ. Andrei Marga – ar fi învăţământul obligatoriu până la 16 ani, restul studiilor urmând să fie facultative. „Dacă ne gândim la reglementările internaţionale privind drepturile copilului, care prevăd că nu se poate intra pe piaţa muncii până la vârsta de 16 ani, iar între 16 şi 18 ani doar cu timp redus, normal ar fi să existe un învăţământ obligatoriu până la vârsta de 16 ani (clasa a IX-a), fără trepte de admitere, şi apoi să urmeze învăţământul non-obligatoriu, liceal sau profesional, cu examen de admitere diferenţiat pentru liceu şi şcoală profesională. Sigur ca să faci nouă clase de învăţământ obligatoriu, urmate de patru ani de liceu sau trei ani de şcoală profesională, la care se intră în baza examenului de admitere, ar fi mai costisitor, dar şi mai folositor. Şi, dacă tot vorbim de şcoli profesionale, înainte era obligatorie vizita medicală; dacă erai epileptic, de exemplu, sau sufereai de alte boli contraindicate în raport cu meseria aleasă, nu aveai ce căuta acolo. Astăzi, nimeni nu se gândeşte la acest aspect”, a explicat fostul inspector şcolar general Petru-Ioan Gârbea.

Sarcina principală a celor din Educaţie, fie ei în minister sau la catedră, este să instruiască, să urmărească evoluţia şi progresul copilului, indiferent la ce profil învaţă. Probabil, modalitatea de evaluare a copilului intrat în sistemul de învăţământ ar trebui regândită şi făcută pe bune, cu implicarea elevilor, a profesorilor şi părinţilor. Realitatea demonstrează, însă, cu totul altceva. Profesorii cu vastă experienţă consideră că întreg sistemul de Educaţie trebuie reformat. În Elveţia, de pildă, elevii sunt învăţaţi nu numai teorie, ci şi faptul că principala valoare este munca, aşa încât toţi cei care ies din sistemul de educaţie – prin învăţare, prin exemplul personal al dascălilor lor, prin disciplină – ştiu ce înseamnă şi apreciază munca. Acolo se pune mare preţ pe consilierea în muncă, iar la ieşirea din învăţământul gimnazial fiecare elev ştie către ce să se îndrepte şi unde are şanse să îşi valorifice interesele, în funcţie de cererea de pe piaţa muncii şi a mediului de afaceri. Nimeni nu rămâne pe afară.

Sunt şi voci – şi nu puţine – care reclamă adoptarea metodelor de studiu din străinătate (sistemul japonez, cel finlandez), uitând că ele sunt aplicate pe o cultură preexistentă distinctivă, care nu se pliază nicidecum pe cea a românilor. Pentru că sistemele anterior menţionate implică o multitudine de aspecte, între care disciplina, decenţa, respectul faţă de Educaţie, recunoaşterea valorii muncii sunt esenţiale.

Până vom ajunge la nivelul japonezilor sau finlandezilor, elevii noştri trebuie responsabilizaţi, fiindcă un loc la liceu, în oricare altă ţară, se obţine doar pe merit. „Sunt de acord (cu ordinul de ministru – n.a.), pentru că este un imbold pentru elevi de a învăţa şi de a înţelege că nimic nu se obţine nemeritat. Aceşti copii (care obţin o medie mai mică de 5 la Evaluarea Naţională – n.a.) îşi pot continua studiile după ce îşi desăvârşesc studiile profesionale, urmând alte forme de învăţământ liceale. Totodată, nu mi se pare corect ca elevii care nu obţin note de promovare la acest examen să fie repartizaţi pe locurile din învăţământul liceal în mod asemănător cu cei care au prestat constant o muncă pe parcursul anilor şcolari, pentru a obţine rezultate foarte bune la examenele naţionale”, a conchis Magdalena Dumbravă, directoarea CN „O. Goga” din Miercurea Ciuc. Restul depinde de fiecare, căci, spunea cineva, cândva, Educaţia este ca un scaun cu trei picioare – elevul, profesorii şi părinţii – şi atunci când unul este mai scurt, echilibrul are serios de suferit.

 Poate vreţi să ştiţi şi că…

…elevii vor avea parte de 3 vacanţe: cea de iarnă, între 21 decembrie şi 13 ianuarie – cu o săptămână mai lungă, datorită includerii vacanţei inter-semestriale (acordată până acum la începutul lunii februarie), în condiţiile în care primul semestru se încheie la 20 decembrie; vacanţa de primăvară, între 4 şi 21 aprilie şi vacanţa de vară, care începe la 13 iunie. Preşcolarii şi elevii din învăţământul primar vor mai avea o vacanţă, între 26 octombrie şi 3 noiembrie.

Evaluările Naţionale la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a se vor desfăşura în perioada 11-28 mai. Calendarul Evaluării Naţionale la clasa a VIII-a în 2020 începe în data de 2 iunie şi se termină în 27 iunie cu afişarea rezultatelor finale. Elevii de clasa a XII-a şi a XIII-a vor încheia cursurile în data de 29 mai, iar prima sesiune a examenului naţional de bacalaureat începe în 25 mai şi se încheie în 7 iulie.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.