Lupta pentru Topliţa: astăzi, Stelu Platon | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 21 octombrie 2020
Home » Politic » Lupta pentru Topliţa: astăzi, Stelu Platon
Lupta pentru Topliţa: astăzi, Stelu Platon

Lupta pentru Topliţa: astăzi, Stelu Platon

Pentru Primăria municipiului Topliţa s-au înscris 8 candidaţi: Constantin Păşcan – PRO România; Ludovic Manolache – independent; Dumitru Olariu – PSD; Bodor Attila Béla – UDMR; Stelu Platon – PNL; Horaţiu Sever Nicu Hirişcău – PMP; Mihai-Achim Calinovici – Alianţa USR PLUS; Ovidiu Jimborean – independent.

Am reuşit să le luăm tuturor candidaţilor un interviu, iar în următoarele numere vom încerca să vedem cu ce gânduri s-a lansat fiecare în cursa electorală şi ce poate oferi oraşului dacă va ajunge primar. Precizăm că tuturor le-am adresat aceleaşi întrebări şi nici unul dintre candidaţi nu a cunoscut răspunsurile contracandidaţilor.

Continuăm seria de interviuri cu Stelu Platon, candidat din partea Partidului Naţional Liberal.

– Una dintre întrebările cele mai des adresate în această perioadă este „de ce v-aţi hotărât să candidaţi?”. Aşadar, ce v-a determinat să candidaţi pentru funcţia de primar al municipiului Topliţa?

– Aşa după cum bine ştiţi, urmează poate cea mai importantă sesiune financiară a Uniunii Europene, perioada 2021-2027, cu sume extrem de importante acordate de Comisia Europeană şi bineînţeles că şi Topliţa va trebui să profite de această oportunitate.

Dacă ne uităm cu atenţie la tabloul celor care candidează la funcţia de primar, cu regret trebuie să spun că vedem că sunt doar tineri fără cea mai mică experienţă în administraţia locală, oameni care nu au nici măcar un mandat de consilier local. Este destul de greu de crezut că vor putea să înţeleagă cum funcţionează mecanismul administraţiei. Pe cealaltă parte, putem vorbi şi de oameni care au o anumită experienţă, dar care nu pot spune concret ce au făcut ei timp de 8 sau 12 ani, câţi ani de experienţă în materie de administraţie locală au ei. Mai mult decât atât, dacă ne uităm pe CV-urile contra-candidaţilor, vom constata că aceştia nu au experienţă nici pe plan personal, adică să fi condus o afacere importantă, iar dacă au condus totuşi o afacere importantă, aşa cum am văzut zilele trecute pe Facebook, unii dintre ei au avut nişte rezultate de-a dreptul dezastruoase. Aşadar, Topliţa riscă să rateze cea mai importantă sesiune financiară în curs, care ar putea să aducă foarte multe beneficii municipiului.

– Dacă veţi ajunge primar, care vor fi cele mai importante probleme asupra cărora vă veţi îndrepta atenţia cu prioritate?

– 1. Chestiunea gazului – de gaz m-am preocupat personal din 2008 când am venit la primărie şi am reuşit să aduc conducta de gaz de la Gheorgheni la Topliţa, o conductă de 33 de km. Din păcate, licenţa la vremea respectivă, începând din 2002, era deţinută de Hargaz Odorheiul Secuiesc, o firmă care ar fi trebuit să realizeze reţeaua urbană. Această firmă s-a oprit cu investiţiile la Gheorgheni, nu comentez de ce. A trebuit să se schimbe legea în 2018 (repet, contractul Hargaz era cu Ministerul Energiei, nu cu Topliţa) ca să-i putem scoate din contractul pe judeţ şi să facem noi, municipiul Topliţa, studiul de fezabilitate. Am făcut procedurile, iar după licitaţie, iată, avem contractul semnat cu una dintre cele mai mari firme din România, Delgaz.

2. Campusul de la Liceul Teoretic „O.C. Tăslăuanu” început în 2007, abandonat şi reluat de noi în urma cu 4-5 ani. Acum suntem în postura de a semna pentru liceu contractul cu Compania Naţională de Investiţii, fiind un proiect de 165 miliarde lei vechi.

3. Avem două proiecte în derulare, iluminatul şi informatizarea primăriei.

4. În precontractare este un proiect pentru Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”. Este vorba despre revitalizarea şcolilor profesionale: se vor reabilita cele două clădiri vechi ale liceului şi se vor dota cu echipamente pentru industria uşoară.

5. Mai avem internatul de la Liceul Teoretic „Kemény János”, o construcţie începută în urmă cu 10 ani şi abandonată.

6. Suntem avansaţi cu Sala Polivalentă. Topliţa are o tradiţie de peste 50 de ani, un volei extraordinar, iar noi nu putem să realizăm nişte meciuri de volei aşa cum ne dorim.

7. Avem un proiect eligibil pentru Ambulatorul Spitalului. Practic, în 2021 se va finanţa un proiect foarte important, de peste 100 mld. lei vechi, care prevede dotarea cu echipamente, inclusiv computer tomograf.

8. Un alt proiect, care se află în acest moment în evaluare, finanţat tot prin fonduri europene, este dedicat şcolilor generale – Şcoala „Sf. Ilie” şi Şcoala „Andrei Şaguna” Călimănel – pentru sălile de sport.

9. În plus, se va construi un parc de joacă în zona stadionului.

– Se tot discută despre locuri de muncă, dar, din câte ştiu, una dintre condiţiile ca un investitor să meargă într-o zonă este şi forţa de muncă de acolo. În condiţiile unui municipiu fără universităţi care să asigure o forţă de muncă cu specializări superioare, cu o parte din oraş având un profil rural, care credeţi că ar trebui să fie domeniile economice spre care ar trebui să se orienteze Topliţa şi în care ar putea atrage investitori? Care sunt principalele atuuri pe care municipalitatea le-ar putea pune pe masă şi i-ar determina pe angajatori să vină în Topliţa?

– În primul rând, vreau să clarific un lucru: în nici o ţară democrată din această lume, primăria, în afara angajaţilor proprii, nu este un angajator. Ceea ce poate face primăria, în schimb, este ca prin infrastructură, printr-un mediu plăcut, accesibil investitorilor, să stimuleze crearea locurilor de muncă. Trebuie să aducem, odată şi pentru totdeauna, gazul. Indiferent că vorbim despre o afacere mică sau mare, cu adresabilitate către un anumit profil al locului de muncă, trebuie să realizăm infrastructură: gaz, drumuri asfaltate, curent electric, înţelegând prin asta inclusiv injecţie de putere, apă, canal şi forţă de muncă.

Aici am făcut eforturi foarte mari pe care le-am zis şi le mai repet: am asfaltat peste 60 de km de drum, am făcut peste 80 km reţele de apă-canal, gazul este în procedură şi în 3 ani de zile vom avea gaz.

Spre ce putem să ne îndreptăm? Suntem un oraş de munte, oportunităţile care există sunt legate de resursele de păşuni, de pădure, există agroturismul – micile afaceri, poate mult mai multe ferme mici care se pot dezvolta din resurse financiare venite din afară pe fonduri europene sau de la guvern. Turismul este foarte important şi s-a dovedit în ultimii ani că în momentul în care am creat o infrastructură – drumuri de acces spre pârtiile de schi, spre ştranduri – numărul de turişti a crescut foarte mult. Avem zona industrială Tinov, am asfaltat, am introdus canalizare şi au apărut acolo afaceri interesante, inclusiv un hub de servere, o fabrică de prelucrare a deşeurilor, şi aşa mai departe. Este fosta zonă a CPL, o zonă de 14 hectare, fărâmiţată prin vânzare, unde pot apărea oportunităţi şi sperăm să se şi întâmple acest lucru.

Primăria doreşte să se dezvolte afaceri, să existe locuri de muncă, dar repet: fără realism, fără a înţelege că suntem un oraş mic, iar tinerii aspiră pe bună dreptate să se ducă spre zonele cu universităţi, spre zonele cu oportunităţi pe IT şi nu numai, dacă nu înţelegem aceste lucruri, o să ne îmbătăm cu apă rece.

– Prin statutul de municipiu, Topliţa e centru de polarizare pentru comunele din vecinătate. Însă, de la 100 de km, se observă că localităţile din nordul judeţului nu prea conlucrează, majoritatea proiectelor şi ideilor fiind de sine stătătoare, concentrându-se doar pe o comună sau oraş. Credeţi că ar trebui ca Topliţa să devină mai mult decât un centru de polarizare, poate un lider al localităţilor din nord şi să încerce să iniţieze mai multe proiecte comune care să contribuie la dezvoltarea zonei?

– Da. Topliţa este municipiu şi orice municipiu este şi un centru de dezvoltare locală. Este clar că va trebui să gândim împreună cu celelalte UAT-uri din comunele limitrofe Topliţei (Sărmaş, Subcetate, Gălăuţaş, Bilbor, Corbu şi Tulgheş). Este important să existe o viziune aici şi voi susţine în mod cert orice astfel de idei comune. În plus, Topliţa are instituţii care deservesc toate comunele, spre exemplu: Spitalul Municipal, Evidenţa Populaţiei, Registrul Comerţului, Şomaj, Forţele de Muncă, Serviciul de Paşapoarte, Biroul de Dezvoltare Montană, deschidem biroul Serviciului de Dezvoltare Comunitară al Secretariatului General al Guvernului, vom avea în Topliţa un birou al Ministerului de Interne pentru Înmatriculări Auto, avem 3 licee, avem Poliţia Municipală, Procuratura şi Judecătoria, Protopopiatul, deci vreau să subliniez că sunt instituţii care sunt în slujba cetăţenilor din întreaga zonă a Topliţei şi a comunelor limitrofe.

– Una dintre nemulţumirile locuitorilor este relaţia cu publicul din cadrul unor compartimente ale primăriei. Cum credeţi că s-ar îmbunătăţi imaginea primăriei în ochii topliţenilor?

– Acest lucru se datorează în primul rând unui sistem birocratic extrem de stufos care aşa este construit de 30 de ani ca o reminiscenţă a comunismului. Ce putem face? Informatizare. Avem un proiect de 22 de mld. lei vechi pe fonduri europene prin care dorim să reuşim ca toată adresabilitatea cetăţeanului către instituţia primăriei să se facă online şi electronic astfel încât cetăţeanul să intre cât mai puţin în contact cu funcţionarii. Un lucru pe care l-am realizat până la acest moment este plata impozitelor şi taxelor online.

– În ţară, oraşele au „declarat război” garajelor, majoritatea fiind demolate pe considerente de aspect urban. După ce gazul se va introduce şi în Topliţa, veţi avea curaj să puneţi în discuţie demolarea construcţiilor din jurul blocurilor care adăpostesc lemnele de foc şi care nu fac cinste peisajului urban?

– Eu vreau să subliniez un lucru: după 10 ani de administraţie a PSD-ului, în 2000, sistemul centralizat de încălzire al oraşului a fost închis, a dat faliment. Evident că oamenii aveau nevoie să îşi rezolve problema, singura soluţie care a rămas a fost lemnele, iar aceştia au construit mici garaje şi magazii ca să îşi poată asigura lemnele. Sigur, lucrurile se vor schimba odată cu introducerea gazului. Însă vreau să fiu foarte clar: acest lucru nu se va întâmpla în această legislatură pentru simplul fapt că contractul se va finaliza în trei ani de zile cu Delgaz, după care orice primar va trebui să mai lase vreo 2 ani cetăţenii să poată să investească astfel încât cât mai mulţi să aibă gazul în apartamentele lor, iar astfel să nu mai fie nevoie de aceste garaje.

– Sunteţi pentru revenirea Topliţei la statutul de oraş sau rămânerii la cel de municipiu?

– Această întrebare mi se pare de-a dreptul ridicolă, este ca şi cum ai spune: sunteţi de acord să revenim la statutul din 1960? Tema creată de un anumit partid este absolut de natură politică şi este lipsită nu doar de realism, ci efectiv de viziune. Toate oraşele din lumea asta îşi doresc să îşi upgradeze, să îşi îmbunătăţească statutul, să se dezvolte, iar unii vin şi spun să mergem înapoi cu douăzeci de ani. Ei vin cu un singur argument: că ar scădea numărul de angajaţi de la primărie şi impozitele. Aş vrea să le spun stimabililor că în România există comune, oraşe şi judeţe, iar numărul de angajaţi este raportat la numărul populaţiei. Al doilea aspect: taxele şi impozitele sunt stabilite prin lege, în sensul că acestea sunt de la o valoare minimă până la o valoare maximă, iar cei care decid acest lucru sunt consilierii din Consiliul Local. Ca să închid acest subiect: vreau să le transmit celor ce pledează pentru revenirea la statutul de oraş să se uite la taxele şi impozitele din oraşele judeţului Harghita şi să constate că unele au impozite şi taxe mai mari decât municipiul nostru.

În final, îi îndemn pe aceşti aşa-zişi politicieni şi doritori de a deveni primari, să se uite un pic la Borsec, Tuşnad, Cristuru Secuiesc şi să vadă ce instituţii funcţionează: îşi doresc aceşti domni ca cetăţenii Topliţei să îşi facă buletinele la Gheorgheni sau Miercurea Ciuc, paşapoartele la Ciuc, pentru orice adeverinţă să se ducă la Miercurea Ciuc? Să se ducă la judecătorie să se judece cu vecinii la Judecătoria Gheorgheni? Dacă există cetăţeni care îşi doresc acest lucru, să voteze acel partid care propune acest lucru. Şi mai e un singur lucru: oare de ce municipiile Gheorgheni şi Odorhei nu vor să devină oraşele? Acest lucru ar trebui să ne dea de gândit.

– De ce ar trebui să vă voteze lumea? Ce vă recomandă pentru funcţia de primar?

– În primul rând eu cred că mă recomandă cei 12 ani în care am schimbat în mare măsură, alături de consiliile locale cu care am lucrat, faţa oraşului. Sunt foarte multe lucruri făcute, nu le voi enumera acum, ele vor apărea în programul meu şi vor fi afişate. 12 ani de experienţă ca primar, 8 ani de experienţă drept consilier, doi ani în care am condus un spital şi în care i-am schimbat în mod cert aspectul, fapt pentru care m-au votat cetăţenii. Am condus 5 ani o fabrică cu 1.400 de angajaţi şi sigur, am construit şi o afacere înainte de a deveni persoană publică, afacere care a mers foarte bine, care nu a dat faliment, care nu a avut niciun leu datorie la statul român, aşa cum au unii dintre cei care candidează.

– Pentru o perioadă de timp, când lucrările la gaz erau blocate, iar contractul trebuia reziliat de către minister, guvernarea era asigurată de USL – PSD şi PNL – iar un topliţean era ministru. Vă reproşaţi faptul că nu aţi făcut un lobby mai mare pe lângă colegii de coaliţie, prin intermediul ministrului harghitean, pentru ca ministerul să rezilieze mai repede acel contract?

– Această întrebare cred că ar trebui pusă fie fostului ministru, fie candidatului partidului fostului ministru (PSD). Şi nu numai legat de gaz. Mai spuneţi-mi un orăşel din România care să fi avut un ministru, iar proiectele acestuia (gaz, campus şcolar etc.) să stea pe loc… Un răspuns ar putea fi că poate nu dădea bine să pară că primarul liberal rezolvă anumite probleme… Vă amintesc că PNL a fost forţat să părăsească guvernarea în februarie 2014!

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.