De vorbă cu Valentin Mîndru despre comuna Sărmaş (II):La fel ca multe alte comune din judeţ, şi Sărmaş se confruntă cu scăderea şi îmbătrânirea populaţiei | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 16 noiembrie 2019
Home » Societate »
De vorbă cu Valentin Mîndru despre comuna Sărmaş (II):
La fel ca multe alte comune din judeţ, şi Sărmaş se confruntă cu scăderea şi îmbătrânirea populaţiei
<h6><i>De vorbă cu Valentin Mîndru despre comuna Sărmaş (II):</i></h6>La fel ca multe alte comune din judeţ, şi Sărmaş se confruntă cu scăderea şi îmbătrânirea populaţiei

De vorbă cu Valentin Mîndru despre comuna Sărmaş (II):
La fel ca multe alte comune din judeţ, şi Sărmaş se confruntă cu scăderea şi îmbătrânirea populaţiei

În 20 de ani, numărul şcolarilor a scăzut cu 50 de procente

Cu toate acestea, viaţa în localitate este activă: o firmă de prelucrare a lemnului asigură locuri de muncă pentru câteva zeci de localnici, în cele 5 şcoli învaţă 300 de elevi, iar comuna deţine unul dintre cele mai bine dotate servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă

Fiind un sat foarte îmbătrânit, cu aproape jumătate de populaţie trecută de 60 de ani, primarul comunei spunea că „avem noroc de pensionari, care ţin comuna în picioare, în momentul de faţă”.

S-a ajuns aici pentru că, la fel ca în majoritatea localităţilor rurale, tineretul a ales să plece, mulţi dintre ei în străinătate. „Nu înţeleg de ce, pentru că, în momentul de faţă, se cere forţă de muncă şi nu este”, spunea Valentin Mîndru. Şi dădea exemplul firmei care lucrează la reţeaua de apă şi canalizare din comună. După ce în alte două contracte lucrurile au mers bine, acum, la cel de al treilea, lucrările par a fi în întârziere. Motivul: lipsa forţei de muncă, deşi lucrătorii pot să primească în mână până la 3.500-4.000 lei. Apoi, probleme apar şi din cauza adoptării târzii, în fiecare an, a bugetului: pentru că lucrările sunt aglomerate în a doua parte a anului, trebuie aşteptat la rând pentru ca firmele să intre în posesia materialelor de care au nevoie de la fabrici. „Fabricile nu pot produce atâtea materiale cât să acopere cerinţa de pe piaţă (de exemplu, la canalizare: tuburi, cămine din beton). Comandăm şi stăm câte o lună de zile la rând până ce pot produce materialele”, reda edilul comunei dintr-o discuţie avută cu reprezentanţii firmei.

„Deci, există de muncă şi în ţara românească – continua primarul – şi, dacă ne gândim bine, se câştigă mai bine afară, dar, dacă pui transportul şi alte cheltuieli, nu ştiu dacă e chiar atât de roz. Sunt oameni serioşi care sunt plecaţi de mulţi ani, care s-au întors şi nu se mai duc. Au zis că au câştigat mulţi bani, dar în ultimii 5-6 ani au început să dea înapoi: bani mai puţini şi acolo, cheltuielile cu chiria, tot ce înseamnă utilităţi sunt costuri foarte mari şi, până la urmă, mai puţini bani le rămâneau acolo decât în ţară”.

Astfel, în prezent, comuna Sărmaş, din punct de vedere social, se caracterizează printr-o populaţie de aproape 3.900 de locuitori, din care 40-50% sunt trecuţi de 60 de ani. În comună sunt şi câţiva fermieri, nu mulţi, care se ocupă de creşterea animalelor, în special vaci de lapte. Nu au ferme mari, netrecând de un efectiv de 40 de capete. Mai sunt câţiva care lucrează în construcţii şi prin servicii (magazinele locale). O pondere mare (70-80 de angajaţi) lucrează la o firmă de prelucrare a lemnului, iar restul activează în sectorul public.

Şi numărul copiilor din şcoli a scăzut mult. Dacă în anul 2000, atunci când Valentin Mîndru a ajuns în funcţia de primar, erau pe la 630 de copii, acum, în toată comuna mai sunt 300 de elevi şi preşcolari. Această scădere se datorează atât natalităţii reduse, cât şi învăţământului simultan, părinţii preferând să-i ducă pe cei mici în şcolile topliţene decât să înveţe în clase în care sunt copii, de exemplu, de a II-a şi a III-a.

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă

În ultimii ani, localităţile rurale au pus accent şi pe dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă. Sunt acelea care intervin în primă fază, până la sosirea lucrătorilor de la inspectoratele judeţene, dar care îi şi ajută pe profesionişti, atunci când situaţia o cere.

În ceea ce priveşte Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă (SVSU) Sărmaş, edilul comunei spunea că „avem dotări pe care nu le au multe alte servicii”.

În 2014, prin fonduri europene a fost achiziţionată o autospecială PSI, iar în acest an în dotarea SVSU Sărmaş a ajuns şi un UTV pentru stingerea incendiilor de pădure. Vehiculul, achiziţionat tot prin fonduri europene, asemănător cu un ATV, este dotat cu un bazin de 200 de litri de apă şi i se poate ataşa o remorcă pentru a transporta alţi 600 de litri. De asemenea, cu ajutorul unei motopompe, care se află în dotarea serviciului, vehiculul poate fi alimentat direct în pădure atunci când în apropiere se află o sursă de apă – chiar şi un pârâu.

Valentin Mîndru spunea că achiziţia acestui UTV a fost necesară pentru că, de-a lungul timpului, comuna s-a confruntat cu mai multe incendii de pădure şi nu e tot una dacă eşti nevoit să transporţi apa cu găleata sau ai posibilitatea de a duce cel puţin 200 de litri cu un vehicul.

În cadrul SVSU, mai spunea primarul, sunt angajate două persoane – un şef serviciu şi un şofer – restul persoanelor fiind voluntare.

Deszăpezire pe cont propriu

La fel ca în situaţia comunelor vecine – Subcetate şi Gălăuţaş – şi Sărmaş a optat să facă deszăpezirea pe cont propriu, fără să apeleze la alte firme. Iar pentru asta în dotarea primăriei se află un tractor tip buldo, un tractor 650 cu plug pentru deszăpezire şi un ifron cu remorcă. Iar oamenii care sunt implicaţi în deszăpezire sunt acei beneficiari de ajutoare sociale care au obligaţia de a lucra: dintr-un total de 26 de asistaţi sociali, 17 sunt şi cu drept de muncă.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

 

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.