Korodi Attila, despre proiectul Guvernului privind reclasificarea localităţilor: Cum poţi să lansezi coloana vertebrală a dezvoltării locale pe date care sunt eronate? | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 26 octombrie 2020
Home » Economic » Korodi Attila, despre proiectul Guvernului privind reclasificarea localităţilor: Cum poţi să lansezi coloana vertebrală a dezvoltării locale pe date care sunt eronate?
Korodi Attila, despre proiectul Guvernului privind reclasificarea localităţilor: Cum poţi să lansezi coloana vertebrală a dezvoltării locale pe date care sunt eronate?

Korodi Attila, despre proiectul Guvernului privind reclasificarea localităţilor: Cum poţi să lansezi coloana vertebrală a dezvoltării locale pe date care sunt eronate?

Guvernul va modifica, după 25 de ani, clasificarea oraşelor şi municipiilor, în funcţie de numărul de locuitori, de acces la aeroporturi şi drumuri expres sau autostrăzi; oraşele vor fi reclasificate în şapte categorii în funcţie de statutul administrativ, poziţia geografică, nivelul de dotare, valenţele de natură culturală şi ecologică, iar comunele vor fi încadrate în două categorii, ceea ce va impune şi modificarea grilei de calcul a impozitului pe locuinţă sau categoriile de spitale pe care le pot avea localităţile, ca şi volumul de investiţii.

Într-o conferinţă de presă în care s-a referit la Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional şi mai ales la noua clasificare a localităţilor din România, senatorul Korodi Attila a afirmat că: „Guvernul doreşte ca toate finanţările să meargă explicit pe datele din anexele şi statisticile prelucrate de Guvern. La prima vedere ar trebui să fie ceva pozitiv, dar, de exemplu, imediat ce s-a lansat în dezbatere publică legea, portalul Hotnews a trimis o scrisoare către Ministerul Dezvoltării, spunând că datele cu care lucraţi dvs. sunt alterate deja, sunt vechi, datele statistice datează din 1992-2015, şi ministerul a răspuns: Aveţi dreptate, am greşit, şi atât. Am verificat şi eu datele privind populaţia, sunt perimate. Deci cum poţi să lansezi coloana vertebrală a dezvoltării locale pe date care sunt eronate şi tu spui că tot ceea ce înseamnă finanţare de la orice minister trebuie să aibă în vedere aceste date, iar cele care nu iau în considerare aceste date sunt declarate nule? – căci este un articol special în lege care prevede asta”.

Senatorul harghitean a explicat că legea are câteva elemente care aduc noi concepte în administraţia publică locală, defineşte oraşele cu caracteristică rurală, defineşte polii de dezvoltare rurală şi defineşte şi un concept, foarte bun, că anumite municipii sau oraşe care au sate sau localităţi componente, acelea pot să participe la tot ce înseamnă finanţări din Fondul de Dezvoltare Rurală.

Korodi Attila a întărit ideea că este foarte important să ai oraşe definite ca având caracteristică rurală, altfel nu pot avea acces la Fondul de Dezvoltare Rurală. Or în Vlăhiţa sunt 7.600 şi ceva de locuitori, acolo activitatea rurală este semnificativă, şi la Cristur aceleaşi caracteristici sunt prezente semnificativ, oamenii se ocupă de agricultură, dar nu au acces la finanţări în agricultură pentru că localităţile respective nu sunt definite corect. „Majoritatea oraşelor de la noi sunt definite ca speciale, nu au acces la multe surse de finanţare, în loc să intre ca oraşe cu caracteristică rurală. În schimb, oraşele turistice au acces, pentru că sunt condiţii speciale de finanţare pentru ele. (…) În tot Ardealul sunt numai şapte localităţi declarate, conform bazei de date a Guvernului, ca şi oraşe cu caracteristică rurală, pe când în restul ţării sunt majoritatea”.

După cum se ştie, comunele harghitene desemnate ca poli de dezvoltare rurală sunt Praid, Corund, Zetea şi Corbu, „dar primele două acoperă cam acelaşi arondisment, aceeaşi zonă, Zetea intră într-o caracteristică aproape corectă din punct de vedere al dezvoltării rurale, ca şi zona Corbu, ca un pol care trebuie să aibă rol de centru de dezvoltare microregională, întrucât, conform situării geografice, trebuie să aibă acest rol. Dar dacă ne uităm pe cifre, între ce a definit Guvernul şi ceea ce dau anexele, sunt contradicţii majore. De exemplu, spune legea că toate comunele trebuie să aibă 1.500 de locuitori. Din păcate, Corbu are 1.400 şi ceva. Legea spune că sunt preferabili 25 de kilometri distanţă minimă de la zona urbană, la Zetea sunt 10, dar de la Praid la Sovata sunt 9 kilometri”, a spus senatorul harghitean, completând că „tot ce înseamnă zona Plăieşii de Jos, partea sudică a depresiunii Ciucului de Jos, aflată destul de departe de municipiul Miercurea-Ciuc, chiar dacă există infrastructură feroviară sau de transport rutier, normal ar trebui să aibă centre rurale unde pot fi delegate responsabilităţi de la instituţiile publice, aici există licee şi unele localităţi jucau tradiţional un rol important. Nici Ghimeşul, care este foarte departe, nu poate să aibă acest rol, chiar dacă acolo există şi liceu, există şi o structură geografică specială”.

„Până la 31 decembrie 2025, cine nu va atinge ţintele care sunt definite pentru oraşe şi comune va fi revizuit, va intra în comasări de localităţi. Până atunci, dacă pe voinţă proprie localităţile vor să se unească, se poate face o procedură, dar, după 2025, de la 1 ianuarie 2026, Guvernul este cel care va decide asupra procedurii, noi nu o să avem acces la aceste elemente, la nivelul Parlamentului”, a conchis Korodi Attila.

Consemnare de M. GROZA

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.